Мигрень
Cefalea
poate fi
cauzată de excitarea oricărei structuri cerebrale sau
cervicale (a capului şi gоtului). Doar structurile osoase
a craniului şi parenchima creierului sоnt slab aproviz-te
de fibre nervoase, răspunzătoare de sensibilitatea la
durere. Cea mai forte C. este legată de patologia arterelor,
nervilor cranieni şi a durei mater.
Sensibilitatea a structurilor i/ cerebr-le la dureri (оn descreştere):
Artere
Nervi cranieni: V, IX, X, XI, XII.
Dura mater şi sinusurile ei
Lipsite de recepţie dureroasă sоnt structurile:
Oasele craniului
Encefalul
Ependima şi plexurile vasculare a ventriculilor cerebrali
Tipuri PG –ce de Cefalee:
Vasculară
Tensiune musculară
Licvorodinamică
Nevralgică
Psihogenă
Tipul vascular de Cefalee
Este legat de diferite variante de distonie craniocerebrală art-venoasă. De obicei, aşa tip de distonie regională nu corelează cu indicii de bază a hemodinamicii sistematice.
Varianta arteriodilatatore (arteriohipotonică) a tipului vascular de C. → implică diminuarea tonusului arterelor craniocerebrale, ce duce la distensia lor excesivă de volumul sangvin pulsatil. Оn aşa fel, aşa zisă C. pulsativă nu este simptom a durerii vasculare оn general, ci doar a variantei sale arteriodilatoare. Distensia vasculară excesivă a peretelui arterial hipotonic poate avea loc şi оn condiţiile unei PA sistemice normale, dar mai des la ↑ acesteia. Dacă distensiei pulsaţiile excesive este supusă artera ţ-lor moi a capului (ex: a. temporalis ext.), atunci compresia digitală a trunchiului ei оn reg. temporomandibulară (anterior de tragus), reduce durerea.
Оn unele cazuri, pierderea autoreglării vasculare se răspоndeşte şi pe anastomozele arterio-vasculare, care se dilată neadecvat şi atunci sоngele arterial, evitоnd patul capilar, trece оn vene. Tensiunea vasculară necaracteristică venelor adaugă la durere arterială pulsatilă şi componenta venoasă, necaracteristică pentru durerea venoasă pr-zisă.
Gradul extrem de hipotonie arterială este dilatarea arterială paretică (perderea autoreglării arterelor) , acompaniată de dereglarea permiabilităţii vasculare cu imbibiţia pl-că a acestuia (peretelui vascular) şi edem perivascular (cazul migrenei). Оn aşa condiţii amplitudenea pulsaţiilor scade şi cefalea poate pierde caracterul său pulsatil. El este оnlocuit de o cefalee cu caracter surd, distensiv. La geneza acestei dureri participă substanţile algogene vasoneuroactive, care la dereglarea permiabilităţii pătrund оmpreună cu plasma оn peretele vascular şi ţesutul perivascular.
Varianta Arteriospastică a tipului vascular de cefalee apare la “spasmarea” arterelor craniocerebrale. Din punct de vedere practic, “spasmarea arterială” reprezintă un aşa grad de creştere a tonusului arterial, care implică o ischemie discirculatorie şi hipoxică, care оn aşa caz are un caracter surd şi se percepe ca o senzaţie de compresie, se asociază cu greaţă, vertij, dereglări vizuale (fosfene, scotom) – ca оn cazul Aurei.
Varianta Venoasă a tipului vascular de cefalee nu este caracteristică Migrenei.
CEFALEEA
Vasculară
Primară (angiodistonică, funcţională, fără leziuni organice)
Migrena: * fărp aura (comună)
* cu aură (asociată):
Oftalmică (clasică)
Hemiplegică
Afazică
Cerebeloasă
Vestibulară
Bazilară (sincopală)
Abdominală
* aură migrenoasă fără cefalee
* oftalmoplegică
* retinală
* forme rare de migrenă
M.de “week-end”
M.perimenstruală
M. bazilară
M. panică (vagetativă)
M. “tunet” (громоподобная)
M. facială (m. des dreaptă)
M. disociată
*M. complicată:
Starea de rău migrenos (Cefalee cronică cotidiană(CCC))
M. hemiplegică familiară
M. oftalmică
Ictus migrenos
Cefalee de tensiune:* epizodică:
Asociată cu contractarea muşchilor pericranieni
Neasociată cu contractura mm. Pericranieni
*cronică:
Asociată cu contractarea mm. pericr.
Neasoc. cu contr. mm. pericr.
Cefalea Cluster (Horton sndr.):* periodicitate instabilă:
Epizodică
Cronică:
→Fără remisii de la debut
→Dezvoltată din cea epizodică.
Hemicrania paroxistică cronică
Algie vasculară a feţei (durere facială atipică).
Cefalei fără leziuni organice:
C. Idiopatică pulsatilă
C. De compresie
C. De frig (холодовая)
C.
De efort fizic tip flasc
C.
Orgazmică: - de excitare tip explozivC. Post-coitală tip postural
Secundară (cu leziuni organice vasculare)
Boală ischemică cerebrovasculară acută:
Atac ischemic Tranzitoriu (AIT)
Tromboembolie
Hematom intra-cerebral:
Epidural
Subdural
Intra-cerebral
Hemoragie subarahnoidiană
Malformaţie vasculară integră:
Malformaţie arteriovenoasă
Anevrizmă sacciformă
Arteriite:
Gigantocelulare
Alte arteriite sistemice
Arteriită primară intra-craniană
Vasculite cerebrale
Encefalopatie venoasă
Sindrome carotidiene şi vertebro-bazilare:
→* La disecţia AA-lor date
* Оn carotidite idiopatice
* Cefalei postendarteriectomice
→* Tromboză venosă
→* Hipertensie arterială:
Оn cazul răspuns la acţiune exogenă
Оn feocromocitom
Оn HTA malignă
Оn preeclampsie şi eclampsie
Cefalei cauzate de alte leziuni vasculare.
Licvorodinamică:
Tip hipertensiv:
HIC benignă
Hidrocefalie cu HIC
Tip hipotensiv:
Cefalei post-puncţionale
Cefalei оn cazul fistulelor licvoriene
Tip distensiv
Musculară (de tensiune musculară):
Patologie extracraniană:
Patologia oaselor craniene
Patologia coloanei vertebrale
Patologia structurilor gоtului:
Poţiunea cervicală a coloanei vertebrale
Tendinită retrofaringiană
Patologie oculară:
Glaucom acut
Dereglăti de refracţie
Heteroforii şi Heterotropii
Patologie ORL: → Sinusite etc.
Patologie dentară
Patologie articulaţiei termo-mandibulare
Neuronală:
Neuralgie persistentă a Nervi cranieni
Compresia sau distensia Nervi cranieni şi a ramurilor lor
Demielinizarea Nervilor cranieni:
→ nevrită retrobulbară (optică)
Infarct a Nervilor cranieni:
→ neuropatie diabetică
Inflamaţia Nervilor cranieni:
→ Herpes Zoster
→ Neuralgie cronică postherpetică
Sindrom Tolosa-Hunt (inflamaţia sinusului cavernos sau a fisurei orbitale superior)
Alte forme de durere persistentă оn regiunea nervilor cranieni
Neuralgia trigeminală:* indiopatică
*simptomatică:
La compresia radiculei Nervului V
Afectare centrală a Nervului V
Neuralgia nervului glosofaringian (IX): - idiopatică
simptomatică
Neuralgia nervului intermediar (Wriberg)
Neuralgia nervului faringian superior
Neuralgia occipitală
Cazuri de durere facială centrală şi cefalea centrală:
Anestezie dureroasă оn regiunea feţei
Durere Talamică
Alte dureri neurolgice
Funcţională (Psihalgie):
Nevroze şi stări nevrotice
Isterie
Obsesie
Fobie etc.
Cerebrastenie
Alte forme.
Mixtă (forme deosebite):
Post-traumatică:
Cefalee post-traumatică acută
C. оn traume craniene grele asociate cu simptomatologie neurologică de focal
C. оn traume craniene uşoare fără smm-logie neurologică de focar.
Cefalee post-traumatică cronică:
asociată cu traumă craniană grea cu / sau prezenţa smm-logiei neurologie
asociate cu traumă craniană uşoară fără smm-că neurologică
Infecţioasă:
Оn infecţii virale:
de focar
sistemice
оn infecţii bacteriene:
de focar
sistemice (septicemie)
alte boli infecţioase
Utilizarea substanţelor chimice şi sustarea lor:
Cefalei provocate de acţiunea momentană sau de durată a substanţelor:
Nitraţi / nitriţi
CO
Alcool
Altele
Cefalei provocate de folosirea de durată a substanţelor:
Ergotaminice
Analgetice
Altele
Cefalei provocate de sustarea substanţelor (cazuri acute):
Cazuri cronice:* intoxic.ergotaminică
* intoxic. cofeinică (cafea)
* abstinenţă narcotică
* altele
Cefalei la administrarea substanţei cu acţiune necunoscută
Contraceptive sau estrogeni
Altele
Patologia organelor interne
Dereglări metabolice:
Cu hipoxie:
De altitudine
Hipoxică
Apnee de somn
Cu hipercapnie:
La asocierea hipoxiei şi hipercapniei
La dializă
Alte dereglări metabolice
Maladii difuze a Ţesutului Conjunctiv
Tumori intracraniene (afecţ. cerebrală. non-vasculară)
Alte forme
C r i z a
(accesul) de migrenă.
Faze:
1) Migrenă fără aură (comună) 2) Migrenă cu aură (clasică)
I. Faza prodromală (50-70% pac) I. Faza prodromală (prodrom оndep.)
II. Faza cefalgică pr.- zisă (de stare) II.aura (prodrom imediat)
III. Faza finală III. Faza cefalgică (de stare)
IV. faza finală
Clinica:
I Faza prodomală → tulburări psihice minore:
Astenie
Fatigabilitate
Insomnie
Iritabilitate
Euforie
↓ capac de muncă
↓ dispoziţia → apatie
scăderea apetitului sau polifagie
modificări de debit urinar
II Aura → ansamblu de dereglări neurologice care apar la debitul M. cu aură. Sоnt legate (probabil) cu o scădere (deminuare) a irigaţiei şi metabolismului cerebral. Aceste dereglări sоnt reversibile şi dispar fără a lăsa sechele. Durata de obicei m. puţin de 1 oră.
Tipuri de dereglări:
Vizuale – cea m. frecv. Formă de Aură
Fostene – pete luminoase sau coloate care se mişcă şi se văd cu ochii deschişi sau оnchişi
Scotom – pată care acoperă o parte a cоmpului vizual
Dereglări simple:
Senzaţii de vedere tulburată (“ceaţă”)
Amauroză tranzitorie
Senzitive – apar de obicei imediat după dereglările vizuale, dar sоnt mai puţin frecvente:
Furnicături
de obicei оn jumatatea opusă celei оnParestezii care va apărea cefaleea.
(m. des sub formă de furnicături ce оncep de la mină → antebraţ).
Senzoriale – Hipersensibilitate acustică (hiperacuzie)
Hipersensibilitate olfactivă (hiperosmie)
Vertij, dereglarea de coordonaţie
De limbaj – dereglarea de dicţie, оnţelegere , lectură (dizartrie) (vorbire), afazii
Motorii – fatigabilitate, diskinezii, paralizii parţiale unilaterale
Psihice – depresii
Digestive – D. Abdominale (caractev pulsatil), diarei
III. Faza cefalgică propriu-zisă (de stare):
Durata – 4-72 h (criza de D.)
Caracteristicile Durerii.:
Uniraterală (hemicranie)
Pulsatilă (sincronă cu pulsul)
Moderată spre severă (dereglarea actitiv. cotid. normale) “handicapantă” – greu suportabilă.
Caracter paroxismal şi periodic
Localizare: - reg. fronto-temporală
Оn reg. periorbitală
Jum. super. a feţei
Mai rar occipital
Smm-me saociate (cel puţin 1)
Greaţă şi / sau Vomă
Tulb. dispeptice sоnt cele mai frecvente(70%) anunţоnd sfоrşitul crizei
Intoleranţă la lumină şi zgomot
Lăcrimare, rinoree
Hiperestezie generalizată (+ hiperosmie, hiperacuzie)
Uneori tulb. de elichilibru
Agravată de:
Mişcarea capului
Deplasare оn transport
Zgomot şi lumină
Efort fizic
IV Faza finală – caracterizată de ↓ Cefaleei, astenie, fatiabilitate, somnolenţă, mai rar activare emoţională => euforie. Uneori se observă poliurie.
Examenul clinic a pacientului (оn criză) :
Palid sau prezintă un ten cenuşiu a feţei
Conjunctive congestionate de partea Cefaleei
Mimică săracă
Expresie suferindă a feţei
Venele superfic. din reg. tronto- temporală proeminente
Comprimarea a. temporale оnaintea tragusului sau a carotitei determină ↓ M. (testul compreseunii Parry)
Tulburările neurologice nu sоnt caracteristice migrenei (prezenţa lor sugerează o migrenă smm-că).
Statut neurologic → dereglări vegeto-vasculare:
Hiperhidroză
Cianoza mоinilor şi /sau a picioarelor
Bradicardie
TA ↑ sau ↓
Posibil alte deregl. veg-re:
Anorexie
Poliurie
Frison
Diarei
Palpitaţii
Оn per. dintre crize se obs. o distonie vegeto-vasculară:
Hiperhidroză
Tahicardie. (m. rar brad)
Variaţii a TA cu tendinţă la hipot.
Vestibulopaţii
Dereglări neuro-endocr. de nivel hipotalamic
Deregl. emoţionale:
Anxietate
Patogenia Migrenei
Puţini afecţiuni au provocat vreodată apariţia atоtor ipoteze fiziopatologice, ca оn cazul Migrenei, pentru care s-au descris ≈ 20 “Teorii”!
Evoluţia Teoriilor PG-ce
Primele teorii ale PG-zei Migrenei erau
Teoriile Vasculare, bazate pe dereglarile оn sistemul vascular cerebral. Un timp оndelungat, оnsuşi medicii, considerau că criza M-să este cauzată doar de “spasmul vascular cerebral” şi evident cere a fi tratată cu preparatele vasodilatatoare, ce nu corespundea adevărului. Mai tоrziu, s-a presupus originea dublă: vasoconstrictoare şi vasodilatatoare a Migrenei, dar nici aceste presupuneri nu puteau lămuri mecanismele de iniţiere a crizei megrenoase.
Teoria Neurală, de altă parte, demonstra că M.este rezultatul disfuncţiei SNC, care presupune trecerea prin encefal a unei unde de activitate nervoasă scăzută, ce provoacă dereglări chimice şi vasculare, apoi aura şi оnsfоrşit cefaleea propriu-zisă.
Dar, iarăşi nu este clar, cum factorii provocatori externi cresc activitatea nervoasă оn anumite regiuni ale SNC ce duce la generalizarea activităţii electrice оn оntreg encefal.
Teoria Combinată Neuro-Vasculară
Оn 1987,Moscoviţ a presupus că оn timpul crizei de M. se dereglează interconexiunea оntre N. trigemen (V) şi circulaţia sangvină cerebrală. Această presupunere a fost confirmată prin experienţe asupra animalelor, la care excitarea N. V. provoca reacţia vasculară a meningelor SNC.
Acest fapt a determinat apariţia unei noi teorii, cunoscută astăzi ca Teoria Trigeminovasculară, care presupune implicarea atоt a nervilor cranieni cоt şi a vascularizării cerebrale.
Teoria Serotoninică
Оn pofida absenţei unei teorii PG-ce unice, era cert faptul implicării unor mecanisme umorale şi biochimice. Оn acest sens, rolul principal al Serotoninei, оn reglarea tonusului vascular cerebral, nu provoca dubii. Se dovedea atоt prin prezenţa fibrelor serotoninergice оn vasele cerebrale, cоt şi a receptorilor specifici S.- ergici оn endoteliul acestora şi оn nucleul senzorial al N.V.
Ba chiar mai mult,s-a stabilit că sistemul S.-ergic participă la reglarea comportamentului, emoţiilor, apetitului, temperaturii corpului. Apariţia agoniştilor selectivi şi antagoniştilor Rec-lor S.-ci au crescut vădit eficacitatea tratării depresiei, anxietăţii şi a cefaleei M.-se.
De fapt, prima presupunere despre legătura dintre M. şi dereglarea metabolismului S.-nei endogene a fost dovedită оncă de H. Wolff la sf. aa ’50: ca mai tоrziu să se stabilească cert că variaţiile nivelului de S. Pl-că corelează cu dinamica crizei M-se.
Ca urmare, observăm că fiecare din aceste Teorii aparte, nu poate explica PG-za M., dar este evidentă importanţa tuturor acestor mecanisme (vasculare, neuronale şi umorale), care ar genera оmpreună, o aşa-zisă ipotetic, Teorie Complexă.
Să detalizăm Mecanismele Neuro-Vasculare favorizante ale M.:
S-a stabilit, că оn M. sоnt prezente dereglări difuze de inervaţie vasomotorie, sub formă de instabilitate vasculară, primordial cerebrală, dar şi periferică, care reprezintă o formă specifică de distonie vegeto-vasculară.
Astfel, Accesul de M. – o criză vasculară cerebrală, manifestată prin angiodistonia vaselor cerebrale, sub formă de spasm şi dilatare a acestora cu dezvoltarea ulterioară a hiperemiei şi edemului оn zonele de vascularizare dereglată, care, presupun, nu este altceva decоt o inflamaţie neurogenă consecutivă terenului vascular schimbat + (şi) acţiunea factorilor declanşatori (iritanţi).
Stadiile “dezechilibrului” Reglării Neurogene a tonusului vascular:
Prodrom - sub formă de dereglări cerebroastenice, cu pronunţat dezechilibru angiodistonic de caracter difuz.
Aura – оn timpul căreia are loc spasmul vascular оn regiunea bifurcaţiei A.carotide => scăderea aprovizionării cu sоnge a оnsuşi peretelui vascular.
Spasmul este cel mai pronunţat оn vasele intracerebrale şi retiniene, ce explică frecvenţa crescută a aurei oftalmice clasice.
Dilataţia patologică a AA.-lor, arteriolelor şi venelor cu atonia peretelui lor. Paralel creşte amplituda oscilaţiilor pulsatile a pereţilor vasculari, ischemia cărora оi face deosebit de sensibili la distensie.
Dereglarea permeabilităţii şi edem a peretelui vascular şi a ţesutului periarterial.
Оn acelaş timp, acest “dezechilibru” a reglării neuro- vasculare, provoacă (la nivel de оntreg organism şi mai ales оn vasele cerebrale) dilatarea anastomozelor arterio-venoase cu fenomen de şuntare (“furt”) a reţelei capilare, incetinirea refluxului venos => hipoxie ischemică.
Se presupune, ca mecanism neurogen favorizant şi insuficienţa congenitală a structurilor hipotalamice, оn legătură cu ce, centrele vegetative subcorticale reacţionează patologic la acţiunea factorilor stresanţi declanşatori a migrenei.
Dacă schematizăm :
|
|
|
|
|
Care reacţionează prin: |
|
Adrenalinei, Noradrenalinei, (Serotoninei) |
|
|
![]()
![]()
Angiodistonie vegetativă Reacţie patologică (excesivă)
neurogenă a vaselor a centrelor vegetative
cerebrale (tonus