Xreferat.com » Топики по английскому языку » Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
se obligг sг determine pe in terю sг consimtг la оncheierea unui act juridic este valabilг, deoarece nu se promite faptul terюului, ci faptul propriu de a depune toate diligenюele pentru a convinge pe terю sг оncheie actul juridic;
g)Cel ce se obligг trebuie sг fie titularul dreptului. Оn actele juridice constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se obligг sг fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceastг condiюie este consecinюa principiului de drept potrivit cгruia nimeni nu se poate obliga оn mod valabil la ceva ce nu are sau sг transmitг altuia mai multe drepturi decвt are el оnsuєi.
Forma actului juridic civil
Principiul consensualismului actelor juridice civile
Оn principiu, actele juridice civile nu reclamг necesitatea observгrii vreunor forme pentru validitatea lor. Voinюa juridicг manifestatг, oricum, prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficientг pentru оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeazг prin simplul acord de voinюг al pгrюilor. Voinюa juridicг este deci independentг de forma pe care o оmbracг pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, fгrг a fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.
Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оnюelesul cг ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voinюг a celor de la care emanг.
Noюiunea єi clasificarea condiюiilor de formг ale actelor juridice civile.
Prin formг a actului juridic civil se оnюelege modalitatea de exteriorizare a manifestгrii de voinюг fгcut cu intenюia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic concret. Cu alte cuvinte єi оntr-o formulare mai sinteticг, forma actului juridic civil reprezintг modul de exteriorizare a manifestгrii de voinюг.
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile, оn funcюie de consecinюele juridice ale nerespectгrii formei se disting trei condiюii de formг єi anume:
forma cerutг ad validatem, adicг pentru оnsгєi validitatea actului juridic civil;
forma cerutг ad probationem, adicг pentru a se face dovada actului juridic civil;
forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil.
Forma cerutг de validitate a actului juridic civil. Actele juridice pentru validitatea cгrora se cer оndeplinirea sub sancюiunea nulitгюii absolute, anumite condiюii de formг se numesc acte formale sau solemne. La actele formale sau solemne, forma constituie o condiюie de validitate.
Forma ca o condiюie de validitate a actului juridic civil constг оn necesitatea оndeplinirii formalitгюii prestabilite de lege ori de pгrюi privind exteriorizarea voinюei cu ocazia оncheierii actului juridic.
Raюiunea formei ca o condiюie esenюialг de validitate a actului juridic civil este determinatг, оn primul rвnd, de nevoia asigurгrii deplinei libertгюi єi certitudini manifestгrii consimюгmвntului оn al doilea rвnd, de a atenюiona pгrюile cu privire la importanюa deosebitг pe care o au actele ce necesitг оncheierea lor оntr-o anumitг formг єi, оn al treilea rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea condiюiilor de validitate a unor acte juridice civile care depгєesc prin conюinutul lor interesele strict personale ale pгrюilor.
Forma cerutг pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeazг printr-o serie de trгsгturi specifice ce юin de esenюa formei єi anume: este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind sancюionatг cu nulitate absolutг a actului; presupune manifestarea expresг de voinюг, ceea ce exclude manifestarea tacitг a voinюei pгrюilor єi este , оn principiu, exclusivг, оn sensul cг, de regulг, actul se оncheie оn formг autenticг, єi nu permite pгrюilor posibilitatea unei opюiuni, cu excepюia testamentului.
Forma ad validatem trebuie sг cuprindг оntregul conюinut al actului juridic, nefiind admisг trimiterea la o sursг exterioarг prin care sг se determine conюinutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice aflate оn raport de interdependenюг cu actele formale sau solemne, chiar dacг ele privite separat nu trebuie sг оndeplineascг aceastг condiюie, trebuie totuєi sг fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu, mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie sг оmbrace forma autenticг. Tot astfel, actul juridic care determinг ineficacitatea unui act formal sau solemn trebuie sг fie єi el formal sau solemn.
Sunt acte formale: donaюia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, ipoteca, contractul de societate comercialг.
a)forma-condiюie de probaюiune a actului juridic civil. Forma cerutг actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de probг constг оn cerinюa оntocmirii оn scris a actului juridic civil, fгrг ca lipsa acestei forme sг afecteze validitatea actului juridic. Forma cerutг ca o condiюie de probaюiune a actului juridic, deєi nu are nici o influenюг asupra validitгюii acestuia, totuєi ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt mijloc de probг.
Forma ad probationem a fost consideratг оn literatura de specialitate ca reprezentвnd, fie o excepюie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voinюг trebuie fгcutг оn formг scrisг, fie ca o limitare adusг aceluiaєi principiu, оn sensul cг nedovedirea raportului juridic nгscut din actul juridic are drept consecinюг оnsгєi ineficacitatea acestui raport juridic
b)forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil
Aceastг formг se referг la formalitгюile prevгzute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil єi persoanelor care nu au participat la оncheierea lui. Formalitгюile prevгzute de lege se referг, оn primul rвnd, la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga omnes.
Forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil este obligatorie. Nerespectarea acestei cerinюe de formг nu va fi sancюionatг cu nulitate absolutг sau imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin alte mijloace de probг, ci cu inopozabilitatea actului faюг de terюele persoane, adicг cu posibilitatea acestora din urmг persoane de a ignora actele juridice ce li se opune de pгrюile care l-au оncheiat. Actul оncheiat este valabil єi va produce efecte оntre pгrюi, оnsг el nu este opozabil terюelor persoane faюг de care actul este ineficace.
Nulitatea actului juridic civil
Definiюie єi funcюiile nulitгюii
Оn lipsa unei definiюii a nulitгюii actelor juridice оn codul civil, literatura de specialitate abundг оn definiюii, care, оnsг, au un numitor comun єi anume acela cг nulitatea este o sancюiune civilг, care intervine cвnd se оnfrвnge o dispoziюie legalг, cu ocazia оncheierii unui act juridic.
Nulitatea este acea sancюiune civilг care intervine dupг оncгlcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmгrite la оncheierea lui.
Analizвnd finalitatea nulitгюii ca instituюie de drept civil, оn opinia domnului profesor T. Pop aceastг instituюie urmгreєte atвt un rol preventiv, cвt єi unul represiv.
Prin urmare, nulitatea urmгreєte atвt o funcюie preventivг, cвt єi una sancюionatorie.
Funcюia preventivг a nulitгюii constг оn ameninюarea cu distrugerea efectelor actului juridic, dacг acesta se оncheie cu nesocotirea dispoziюiilor normative privind condiюiile sale de validitate.
Оntr-adevгr, nulitatea actelor juridice prezintг neajunsul cг nimiceєte aparenюa creatг prin acest act, оmprejurare ce poate produce prejudicii atвt pгrюilor, cвt єi terюilor. De aceea, este preferabil sг se verifice оn prealabil condiюiile de validitate ale actului juridic, pentru a preveni nimicirea efectelor lui, dupг ce s-a оncheiat. O asemenea verificare prealabilг a fost instituitг de legiuitor, doar pentru actele solemne, оnsг ea lipseєte pentru restul actelor juridice. Pentru marea majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemnг, pгrюile au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului juridic, sг observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui єi sг se conformeze lor.
Funcюia sancюionatorie intervine dupг оncheierea actului juridic, avвnd drept scop fie оnlгturarea efectelor contrare legii, pe care le conюine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dacг nu este posibilг menюinerea lui prin оndepгrtarea clauzelor stipulate оn dispreюul unor dispoziюii imperative ale legii.
De reюinut cг nu trebuie confundatг nulitatea actului juridic cu ineficienюa probatorie a оnscrisului constatator.
Se єtie din materia dreptului probator cг pentru dovedirea unor acte juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a constitui instrument probator trebuie sг оndeplineascг anumite condiюii prevгzute de lege. Nerespectarea acestor condiюii atrage ineficienюa оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamnг cг оnscrisul este lipsit de efectele sale оn materie de probг dar nu afecteazг validitatea operaюiilor juridice, care poate fi doveditг, eventual, prin alte mijloace de probг. Dacг оnscrisul reprezintг o condiюie pentru validitatea chiar a operaюiilor juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage єi nulitatea actului juridic.
Evoluюia concepюiei cu privire la nulitatea actului juridic
Оn dreptul roman, concepюia asupra nulitгюii era cristalizatг оn douг adagii: qui contra legem agit nihil agit precum єi quod nullum est nullum producit efectum. De aici rezultг cг nulitatea era totalг єi iremediabilг sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd posibilitatea menюinerii lui parюiale cu оnlгturarea clauzelor prin care s-a оncгlcat legea.
Оn concepюia clasicг, care se afla оncг sub influenюa dreptului roman, nulitatea era asimilatг cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea sa, fiind tratat ca o stare organicг a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu nesocotirea dispoziюiilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiinюarea actului juridic оn оntregime єi ca o consecinюг, nimicirea tuturor efectelor sale. Deci nulitatea era totalг єi iremediabilг, ca єi оn dreptul roman.
Оn concepюia modernг s-a formulat teoria proporюionalitгюii efectelor nulitгюii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urmгrile nulitгюii trebuind sг se mгrgineascг numai la cele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului menюinвndu-se. Оn aceastг concepюie, nulitatea este оn principiu parюialг єi remediabilг. Finalitatea nulitгюii оn aceastг concepюie este apгrarea actului juridic prin menюiunea lui, dupг ce s-au оnlгturat efectele care contravin legii.
Concepюia dreptului romвn contemporan asupra nulitгюii actului juridic este aceea a unei nulitгюi оn principiu parюiale єi remediabile, nulitatea actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin dispoziюiilor legale оncгlcate la оncheierea actului, lгsвndu-se neatinse celelalte efecte.
Оn aceastг concepюie nulitatea totalг intervine numai atunci cвnd clauzele care contravin legii au constituit cauza principalг єi determinantг a оncheierii actului juridic.
Clasificare nulitгюii actelor juridice
Teoria nulitгюii actelor juridice clasificг aceste acte, оn raport de mai multe criterii, astfel:
Оn raport de natura interesului ocrotit de lege єi de regimul ei juridic, nulitatea este de douг feluri: nulitate absolutг єi nulitate relativг.
Nulitatea absolutг este sancюiunea ce intervine оn caz de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes general, public.
Nulitatea relativг este sancюiunea ce intervine оn cazul de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes particular, privat.
Оndoctrinг єi оn jurisprudenюг se foloseєte pentru nulitatea absolutг expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va fi nul”, iar pentru nulitatea relativг expresiile “actul este anulabil” sau “actul poate fi anulat”.
Оn raport de оntinderea efectelor, nulitatea poate fi totalг sau parюialг.
Nulitatea totalг este aceea care desfiinюeazг actul juridic оn оntregime.
Nulitatea parюialг este aceea care desfiinюeazг numai unele efecte ale actului juridic acesta rгmвnвnd оn fiinюг єi producвndu-єi celelalte efecte.
Оn dreptul civil romвn, nulitatea parюialг reprezintг regula, iar nulitatea totalг excepюia, aceasta оnsemnвnd cг nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea оntregului act, ea mгrginindu-se numai la acea clauzг.
Nulitatea totalг va interveni ori de cвte ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsivг єi determinantг a оncheierii actului juridic (exemplu bunurile soюilor єi оnstrгinarea lor).
Оn raport de existenюa ori inexistenюa unei norme care sг edicteze expres sancюiunea, nulitatea este de douг feluri: expresг sau virtualг.
Nulitatea expresг (textualг, explicitг) este aceea care este prevгzutг anume оntr-o dispoziюie legalг.
Nulitatea virtualг (implicitг, tacitг) este aceea care, fгrг a fi prevгzutг expres de lege, rezultг оn mod neоndoelnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.
Exemplu art ….. declarг: “bunurile dobвndite оn timpul cгsгtoriei, de oricare dintre soюi, sunt, de la data dobвndirii lor, bunuri comune ale soюilor. Orice convenюie contrarг este nulг”.
Pe de altг parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor prevederi legale rezultг cг оncгlcarea acestora atrage nulitatea actului juridic, deєi aceste prevederi nu conюin expres sancюiunea nulitгюii. Suntem оn prezenюa unei nulitгюi virtuale.
Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care declarг: “Testamentul trebuie sг fie оntocmit оn formг scrisг, cu indicarea locului єi datei оntocmirii lui, sг fie semnat cu mвna proprie a testatorului єi autentificat pe cale notarialг”. La fel art. 240 prevede cг contractul de vвnzare cumpгrare a casei de locuit trebuie sг fie оncheiat оn formг scrisг, autentificat notarial єi оnregistrat la birourile de inventariere tehnicг.
Exemple din cc cu privire la formele testamentului,
g)Cel ce se obligг trebuie sг fie titularul dreptului. Оn actele juridice constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se obligг sг fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceastг condiюie este consecinюa principiului de drept potrivit cгruia nimeni nu se poate obliga оn mod valabil la ceva ce nu are sau sг transmitг altuia mai multe drepturi decвt are el оnsuєi.
Forma actului juridic civil
Principiul consensualismului actelor juridice civile
Оn principiu, actele juridice civile nu reclamг necesitatea observгrii vreunor forme pentru validitatea lor. Voinюa juridicг manifestatг, oricum, prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficientг pentru оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeazг prin simplul acord de voinюг al pгrюilor. Voinюa juridicг este deci independentг de forma pe care o оmbracг pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, fгrг a fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.
Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оnюelesul cг ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voinюг a celor de la care emanг.
Noюiunea єi clasificarea condiюiilor de formг ale actelor juridice civile.
Prin formг a actului juridic civil se оnюelege modalitatea de exteriorizare a manifestгrii de voinюг fгcut cu intenюia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic concret. Cu alte cuvinte єi оntr-o formulare mai sinteticг, forma actului juridic civil reprezintг modul de exteriorizare a manifestгrii de voinюг.
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile, оn funcюie de consecinюele juridice ale nerespectгrii formei se disting trei condiюii de formг єi anume:
forma cerutг ad validatem, adicг pentru оnsгєi validitatea actului juridic civil;
forma cerutг ad probationem, adicг pentru a se face dovada actului juridic civil;
forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil.
Forma cerutг de validitate a actului juridic civil. Actele juridice pentru validitatea cгrora se cer оndeplinirea sub sancюiunea nulitгюii absolute, anumite condiюii de formг se numesc acte formale sau solemne. La actele formale sau solemne, forma constituie o condiюie de validitate.
Forma ca o condiюie de validitate a actului juridic civil constг оn necesitatea оndeplinirii formalitгюii prestabilite de lege ori de pгrюi privind exteriorizarea voinюei cu ocazia оncheierii actului juridic.
Raюiunea formei ca o condiюie esenюialг de validitate a actului juridic civil este determinatг, оn primul rвnd, de nevoia asigurгrii deplinei libertгюi єi certitudini manifestгrii consimюгmвntului оn al doilea rвnd, de a atenюiona pгrюile cu privire la importanюa deosebitг pe care o au actele ce necesitг оncheierea lor оntr-o anumitг formг єi, оn al treilea rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea condiюiilor de validitate a unor acte juridice civile care depгєesc prin conюinutul lor interesele strict personale ale pгrюilor.
Forma cerutг pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeazг printr-o serie de trгsгturi specifice ce юin de esenюa formei єi anume: este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind sancюionatг cu nulitate absolutг a actului; presupune manifestarea expresг de voinюг, ceea ce exclude manifestarea tacitг a voinюei pгrюilor єi este , оn principiu, exclusivг, оn sensul cг, de regulг, actul se оncheie оn formг autenticг, єi nu permite pгrюilor posibilitatea unei opюiuni, cu excepюia testamentului.
Forma ad validatem trebuie sг cuprindг оntregul conюinut al actului juridic, nefiind admisг trimiterea la o sursг exterioarг prin care sг se determine conюinutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice aflate оn raport de interdependenюг cu actele formale sau solemne, chiar dacг ele privite separat nu trebuie sг оndeplineascг aceastг condiюie, trebuie totuєi sг fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu, mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie sг оmbrace forma autenticг. Tot astfel, actul juridic care determinг ineficacitatea unui act formal sau solemn trebuie sг fie єi el formal sau solemn.
Sunt acte formale: donaюia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, ipoteca, contractul de societate comercialг.
a)forma-condiюie de probaюiune a actului juridic civil. Forma cerutг actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de probг constг оn cerinюa оntocmirii оn scris a actului juridic civil, fгrг ca lipsa acestei forme sг afecteze validitatea actului juridic. Forma cerutг ca o condiюie de probaюiune a actului juridic, deєi nu are nici o influenюг asupra validitгюii acestuia, totuєi ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt mijloc de probг.
Forma ad probationem a fost consideratг оn literatura de specialitate ca reprezentвnd, fie o excepюie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voinюг trebuie fгcutг оn formг scrisг, fie ca o limitare adusг aceluiaєi principiu, оn sensul cг nedovedirea raportului juridic nгscut din actul juridic are drept consecinюг оnsгєi ineficacitatea acestui raport juridic
b)forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil
Aceastг formг se referг la formalitгюile prevгzute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil єi persoanelor care nu au participat la оncheierea lui. Formalitгюile prevгzute de lege se referг, оn primul rвnd, la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga omnes.
Forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil este obligatorie. Nerespectarea acestei cerinюe de formг nu va fi sancюionatг cu nulitate absolutг sau imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin alte mijloace de probг, ci cu inopozabilitatea actului faюг de terюele persoane, adicг cu posibilitatea acestora din urmг persoane de a ignora actele juridice ce li se opune de pгrюile care l-au оncheiat. Actul оncheiat este valabil єi va produce efecte оntre pгrюi, оnsг el nu este opozabil terюelor persoane faюг de care actul este ineficace.
Nulitatea actului juridic civil
Definiюie єi funcюiile nulitгюii
Оn lipsa unei definiюii a nulitгюii actelor juridice оn codul civil, literatura de specialitate abundг оn definiюii, care, оnsг, au un numitor comun єi anume acela cг nulitatea este o sancюiune civilг, care intervine cвnd se оnfrвnge o dispoziюie legalг, cu ocazia оncheierii unui act juridic.
Nulitatea este acea sancюiune civilг care intervine dupг оncгlcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmгrite la оncheierea lui.
Analizвnd finalitatea nulitгюii ca instituюie de drept civil, оn opinia domnului profesor T. Pop aceastг instituюie urmгreєte atвt un rol preventiv, cвt єi unul represiv.
Prin urmare, nulitatea urmгreєte atвt o funcюie preventivг, cвt єi una sancюionatorie.
Funcюia preventivг a nulitгюii constг оn ameninюarea cu distrugerea efectelor actului juridic, dacг acesta se оncheie cu nesocotirea dispoziюiilor normative privind condiюiile sale de validitate.
Оntr-adevгr, nulitatea actelor juridice prezintг neajunsul cг nimiceєte aparenюa creatг prin acest act, оmprejurare ce poate produce prejudicii atвt pгrюilor, cвt єi terюilor. De aceea, este preferabil sг se verifice оn prealabil condiюiile de validitate ale actului juridic, pentru a preveni nimicirea efectelor lui, dupг ce s-a оncheiat. O asemenea verificare prealabilг a fost instituitг de legiuitor, doar pentru actele solemne, оnsг ea lipseєte pentru restul actelor juridice. Pentru marea majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemnг, pгrюile au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului juridic, sг observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui єi sг se conformeze lor.
Funcюia sancюionatorie intervine dupг оncheierea actului juridic, avвnd drept scop fie оnlгturarea efectelor contrare legii, pe care le conюine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dacг nu este posibilг menюinerea lui prin оndepгrtarea clauzelor stipulate оn dispreюul unor dispoziюii imperative ale legii.
De reюinut cг nu trebuie confundatг nulitatea actului juridic cu ineficienюa probatorie a оnscrisului constatator.
Se єtie din materia dreptului probator cг pentru dovedirea unor acte juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a constitui instrument probator trebuie sг оndeplineascг anumite condiюii prevгzute de lege. Nerespectarea acestor condiюii atrage ineficienюa оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamnг cг оnscrisul este lipsit de efectele sale оn materie de probг dar nu afecteazг validitatea operaюiilor juridice, care poate fi doveditг, eventual, prin alte mijloace de probг. Dacг оnscrisul reprezintг o condiюie pentru validitatea chiar a operaюiilor juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage єi nulitatea actului juridic.
Evoluюia concepюiei cu privire la nulitatea actului juridic
Оn dreptul roman, concepюia asupra nulitгюii era cristalizatг оn douг adagii: qui contra legem agit nihil agit precum єi quod nullum est nullum producit efectum. De aici rezultг cг nulitatea era totalг єi iremediabilг sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd posibilitatea menюinerii lui parюiale cu оnlгturarea clauzelor prin care s-a оncгlcat legea.
Оn concepюia clasicг, care se afla оncг sub influenюa dreptului roman, nulitatea era asimilatг cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea sa, fiind tratat ca o stare organicг a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu nesocotirea dispoziюiilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiinюarea actului juridic оn оntregime єi ca o consecinюг, nimicirea tuturor efectelor sale. Deci nulitatea era totalг єi iremediabilг, ca єi оn dreptul roman.
Оn concepюia modernг s-a formulat teoria proporюionalitгюii efectelor nulitгюii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urmгrile nulitгюii trebuind sг se mгrgineascг numai la cele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului menюinвndu-se. Оn aceastг concepюie, nulitatea este оn principiu parюialг єi remediabilг. Finalitatea nulitгюii оn aceastг concepюie este apгrarea actului juridic prin menюiunea lui, dupг ce s-au оnlгturat efectele care contravin legii.
Concepюia dreptului romвn contemporan asupra nulitгюii actului juridic este aceea a unei nulitгюi оn principiu parюiale єi remediabile, nulitatea actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin dispoziюiilor legale оncгlcate la оncheierea actului, lгsвndu-se neatinse celelalte efecte.
Оn aceastг concepюie nulitatea totalг intervine numai atunci cвnd clauzele care contravin legii au constituit cauza principalг єi determinantг a оncheierii actului juridic.
Clasificare nulitгюii actelor juridice
Teoria nulitгюii actelor juridice clasificг aceste acte, оn raport de mai multe criterii, astfel:
Оn raport de natura interesului ocrotit de lege єi de regimul ei juridic, nulitatea este de douг feluri: nulitate absolutг єi nulitate relativг.
Nulitatea absolutг este sancюiunea ce intervine оn caz de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes general, public.
Nulitatea relativг este sancюiunea ce intervine оn cazul de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes particular, privat.
Оndoctrinг єi оn jurisprudenюг se foloseєte pentru nulitatea absolutг expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va fi nul”, iar pentru nulitatea relativг expresiile “actul este anulabil” sau “actul poate fi anulat”.
Оn raport de оntinderea efectelor, nulitatea poate fi totalг sau parюialг.
Nulitatea totalг este aceea care desfiinюeazг actul juridic оn оntregime.
Nulitatea parюialг este aceea care desfiinюeazг numai unele efecte ale actului juridic acesta rгmвnвnd оn fiinюг єi producвndu-єi celelalte efecte.
Оn dreptul civil romвn, nulitatea parюialг reprezintг regula, iar nulitatea totalг excepюia, aceasta оnsemnвnd cг nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea оntregului act, ea mгrginindu-se numai la acea clauzг.
Nulitatea totalг va interveni ori de cвte ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsivг єi determinantг a оncheierii actului juridic (exemplu bunurile soюilor єi оnstrгinarea lor).
Оn raport de existenюa ori inexistenюa unei norme care sг edicteze expres sancюiunea, nulitatea este de douг feluri: expresг sau virtualг.
Nulitatea expresг (textualг, explicitг) este aceea care este prevгzutг anume оntr-o dispoziюie legalг.
Nulitatea virtualг (implicitг, tacitг) este aceea care, fгrг a fi prevгzutг expres de lege, rezultг оn mod neоndoelnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.
Exemplu art ….. declarг: “bunurile dobвndite оn timpul cгsгtoriei, de oricare dintre soюi, sunt, de la data dobвndirii lor, bunuri comune ale soюilor. Orice convenюie contrarг este nulг”.
Pe de altг parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor prevederi legale rezultг cг оncгlcarea acestora atrage nulitatea actului juridic, deєi aceste prevederi nu conюin expres sancюiunea nulitгюii. Suntem оn prezenюa unei nulitгюi virtuale.
Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care declarг: “Testamentul trebuie sг fie оntocmit оn formг scrisг, cu indicarea locului єi datei оntocmirii lui, sг fie semnat cu mвna proprie a testatorului єi autentificat pe cale notarialг”. La fel art. 240 prevede cг contractul de vвnzare cumpгrare a casei de locuit trebuie sг fie оncheiat оn formг scrisг, autentificat notarial єi оnregistrat la birourile de inventariere tehnicг.
Exemple din cc cu privire la formele testamentului,
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.),
обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus.
Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.