Introducere /на латыни/

Introducere

Orice fenomen social apгrut spontan sau generat de alюi factori necesitг studierea lui de diferite єtiinюe apгrute sau existente la moment оn societatea noastrг. Adoptвnd principiul cг nimic nu se pierde totul se transformг, din domeniul єtiinюelor fizice, teoriei generale a dreptului, la rвndu-i, оi revine sarcina elucidгrii evoluюiei relaюiilor єi a realitгюii sociale. Pentru aceasta ea utilizeazг un єir de metode specifice numai ei ca єtiinюг juridicг. Dar pentru definirea completг este nevoie nu numai de metodele tradiюionale adoptate, ci єi de cele оntrebuinюate de alte discipline de graniюг ce au оntr-o oarecare mгsurг trгsгturi comune (istoria, politologia, psihologia, medicina, cibernetica etc.).
Оn lucrarea de faюг ne-am propus sг arгtгm principalele metode curente folosite оn teoria generalг a dreptului, specificul єi modelul de acюiune a fiecгreia. Teoria generalг fiind o єtiinюг juridicг are ca obiectiv definirea єi studierea principalelor valori sociale promovate, precum єi particularitгюile subtile ce constituie un impediment оn оnюelegerea єi acceptarea lor de cгtre societate. Avвnd un spectru variat de abordare ea lasг loc deschis pentru єtiinюele moderne єi viitoare pentru completarea carenюelor observate оn societate єi оn lume оn general. Bazвndu-ne pe zicala cг nu existг viitor fгrг trecut, metodele utilizate actualmente, deєi dupг unii vor fi considerate оnvechite, vor constitui un imbold pentru adoptarea unor metode noi de оnaltг operabilitate єi eficacitate.


Obiectul de studiu

Obiectul єtiinюei juridice оl constituie studierea dreptului, a fenomenului juridic оn toatг complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile subiective, relaюiile juridice єi ordinea de drept din societate, conєtiinюг juridicг, corelaюia drept stat.
Dacг faюг de єtiinюele naturii, єtiinюa dreptului se deosebeєte prin faptul cг are ca obiect nu natura єi, deci, descoperirea legilor ei de existenюг єi manifestare, ci un aspect al vieюii sociale єi anume – dreptul, apoi оn cadrul єtiinюelor sociale єtiinюa juridicг se distinge (alгturi de eticг) ca fiind o єtiinюг normativг, deoarece fragmentul din realizarea socialг pe care-l studiazг este reprezentat de normele juridice.
Ansamblul normelor juridice se constituie оntr-un sistem al єtiinюelor juridice, оn cadrul cгruia se pot distinge, оn funcюie de sfera єi modul de abordare a studiului dreptului, trei grupe єi anume:
Єtiinюe juridice teoretice globale;
Єtiinюe juridice de ramurг;
Єtiinюe juridice istorice.1

Оn cadrul primei grupe se оnscrie Teoria generalг a dreptului єi statului avвnd ca obiect abordarea teoreticг, generalг a dreptului єi statului єi funcюiile єi formele sale de manifestare.
Teoria generalг a dreptului єi statului, ca ramurг distinctг a єtiinюelor juridice, apare єi se constituie, оn secolul XX-lea, оn prima sa jumгtate єi mai pronunюat, dupг cel de-al doilea rгzboi mondial. Aceasta nu оnseamnг nicidecum cг abordarea teoreticг, generalг a studiului ar fi fost neglijatг pвnг la epoca contemporanг.
Dimpotrivг, aєa cum am menюionat preocupгri оn acest sens au existat din cele mai vechi timpuri. Ele au avut оnsг єi au continuat sг aibг de-a lungul secolelor un caracter, preponderent filosofic, ajungвndu-se оn secolul al XX-lea la constituirea filosofiei dreptului ca ramurг distinctг a filozofiei єi ca disciplinг de оnvгюгmвnt destinatг studiului teoretico-filozofic al dreptului. Оn unele югri o disciplinг cu acelaєi subiect apare sub denumirea de Enciclopedie a dreptului.2
Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept єi stat, ceea ce face ca oamenii de єtiinюг, specialiєti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului єi dreptului, constituindu-se єi o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului єi dreptului.3
Оn principiu, єtiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aєa mгsurг cele douг fenomene – statul єi dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului єi statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului єi statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг єi bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea єi definiюia obiectului teoriei generale a dreptului єi statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul єi statul оn ansamblu оn generalitatea єi integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului єi statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate єtiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv є.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate єtiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaєtere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaєterea legii) є.a. Teoria generalг a dreptului єi statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de єtiinюa dreptului.4
O atenюie deosebitг acordг aceastг disciplinг studierii corelaюiei dintre drept єi putere, drept єi stat.
Teoria generalг a statului єi dreptului este, evident, o єtiinюг, оntrucвt ea opereazг cu concepte, teorii, principii, legitгюi, dar din alt punct de vedere, sub alt aspect poate fi privitг єi ca o artг, оn mгsura оn care ea solicitг din partea juristului pe lвngг cunoєtinюe, talent, mгestrie єi capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul juridic, a-i оnюelege legitгюile.
Teoria generalг a dreptului nu rгmвne la nivelul abstracюional, ea are, de asemenea, o importanюг practicг, servind nemijlocit procesului de elaborare єi aplicare a dreptului. Оn acest scop, este studiatг tehnica juridicг privind elaborarea єi realizarea actelor juridice.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului єi statului are єi un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг єi o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuєirea majoritгюii materiilor.
Оn ce priveєte єtiinюele juridice de ramurг, acestea s-au constituit pe mгsura dezvoltгrii єi extinderii reglementгrilor juridice оn cele mai diverse domenii ale vieюii sociale єi constituirii ramurilor (єi subramurilor) de drept. Оn principiu, ramura de drept formeazг obiectul unei єtiinюe juridice de ramurг. Astfel dreptului constituюional оi corespunde єtiinюa dreptului constituюional, dreptului civil - єtiinюa dreptului civil, dreptului penal – єtiinюa dreptului penal є.a.m.d. studiul dreptului internaюional constituie obiectul єtiinюei dreptului interrnaюional.
Este important de reюinut cг оn denumirea curentг nu se foloseєte terminologia completг (єtiinюa dreptului constituюional) ci aceea a ramurii (drept constituюional, drept civil, drept internaюional, etc.) єi pentru a desemna disciplina єtiinюificг respectivг.
Pe mгsurг ce reglementгrile juridice abordeazг domenii єi aspecte noi de reglementare, fenomen ce se manifestг tot mai evident оn epoca actualг ca urmare a transformгrilor sociale, єtiinюifice єi tehnologice, interne єi internaюionale, apar єi noi discipline єtiinюifice sau tendinюe de a crea noi ramuri ale єtiinюelor juridice. Оn acest sens se vorbeєte, bunгoarг, de dreptul mediului оnconjurгtor, dreptului afacerilor, sau dreptul comunitar pentru relaюiile Comunitгюii Economice Europene.5
Studiul istoric al dreptului єi statului constituie obiectul diferitelor ramuri ce formeazг disciplinele sau єtiinюele juridice istorice. Dupг modul оn care este abordatг cercetarea istoricг a dreptului, оn general, оn lume, оntr-o anumitг юarг sau numai оn cadrul unei anumite instituюii se pot distinge, Istoria generalг a dreptului, istoria dreptului оntr-o anumitг юarг, de pildг, Istoria dreptului Republicii Moldova sau istoria unei ramuri sau instituюii, cum ar fi istoria dreptului penal sau istoria dreptului de proprietate, etc. Aici trebuie sг distingem єi disciplina istoria doctrinelor (sau gвndirii) juridice care are ca obiect, aєa cum reiese din denumire, analiza evoluюiei istorice a diferitelor curente, teorii sau єcoli juridice.
La studiul fenomenului juridic оєi aduc, de asemenea, contribuюia unele єtiinюe de graniюг, interdisciplinare ce pot fi considerate ca auxiliare єtiinюelor juridice, cum sunt: criminologia, criminalistica, medicina legalг, psihiatria juridicг, statistica juridicг, informatica sau cibernetica juridicг. Folosind mijloacele proprii altor єtiinюe – medicina, psihologia, cibernetica є.a. – acestea au un rol important оn activitatea juridicг la diferitele ei ipostaze.


METODELE CERCETГRII ЄTIINЮIFICE A FENOMENULUI JURIDIC

Consideraюii generale

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o єtiinюг despre єtiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante єi pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de єtiinюг, dar єi artizanul dreptului, regulile єtiinюei dreptului, caracterul sгu. Оntr-o exprimare plasticг, Mircea Manolescu considera cг metodologia juridicг ar fi sistemul care organizeazг legгturile dintre apele adвnci – uneori liniєtite, alteori tumultuoase - din diferite regnuri juridice, aflate la atвt de deosebite niveluri єi cu mare accidente de teren оntre ele. Spre deosebire de alte concepюii care considerг cг metodologia juridicг este, de fapt, filozofia unei metodologii juridice autonome, оn sensul independenюei de orice concepюie filozoficг (“fгrг a se subordona unei anumite icoane de lume єi viaюг”).
Ca єi оn orice domeniu, cercetarea єtiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode єi procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa. Metodele de cercetare оn domeniul єtiinюelor sociale s-au dezvoltat єi perfecюionat єi ele оn contextul general al impulsului dat cunoaєterii єtiinюifice de noua revoluюie єtiinюificг contemporanг, evidenюiat mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii єi tehnicii de calcul.
Dacг natura opereazг spontan, gвndirea, оn mod special cea єtiinюificг, acюioneazг pe bazг metodicг. Metoda deci apare ca un mijloc eficace al gвndirii. Modul оn care cugetarea omeneascг se desfгєoarг reproduce pe cel al realitгюii.
Din momentul оn care s-a stabilit, cг drumul cгtre adevгr este mai preюios decвt оnsгєi stгpвnirea lui, problema cгilor pe care cugetarea le urmeazг єi a mijloacelor pe care le foloseєte a devenit aproape chinuitoare.
Problema metodelor de cercetare оn domeniul єtiinюelor sociale este deosebit de complexг оn condiюiile dezvoltгrii contemporane, a оntrepгtrunderii diferitor єtiinюe, inclusiv a apariюiei a aєa-numitor discipline de graniюг sau de intersecюie. De aceea, pe lвngг metodele specifice fiecгrei ramuri de єtiinюe sociale sau ale naturii – se recurge azi la generalizarea єi extinderea unor metode, altгdatг proprii altor єtiinюe. Оn aceastг ordine de idei, menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evident єi a unor metode complexe. Єtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deєi din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii єi, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
        Оn condiюiile revoluюiei actuale єtiinюifice єi tehnologice se produc profunde transformгri – de structurг, de viziune – ce determinг ca cercetarea єtiinюificг sг treacг printr-o mutaюie fecundг. Aceastг mutaюie aduce оn prim plan un spaюiu privilegiat – acela al оntвlnirii єtiinюelor, al dezvoltгrii unor cercetгri la confluenюa, la limita єtiinюelor.
        Оn plan metodologic asistгm la importante “оmprumuturi”, la o adevгratг contaminare metodologicг. Fenomenul este resimюit єi оn domeniul cercetгrii dreptului, оn care se оmbinг metodele tradiюionale cu cele moderne.
        Vorbind de metodele de cercetare ale Teoriei generale a dreptului avem оn vedere de fapt metodele de cercetare ale єtiinюei juridice, оn general, єi abordarea lor teoreticг, sarcina ce revine Teoriei generale a dreptului.
        Acum sг facem unele precizгri terminologice privind noюiunea de metodг, metodologie є.a.m.d.
        Cuvвntul metodг vine de la grecescul “methodos”- cale, drum, dar єi: mod de expunere. Preocuparea pentru perfecюionarea metodei a dus la apariюia єtiinюei despre metodг – metodologia. Metodologia reprezintг sistemul celor mai generale principii de investigaюie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.
        Metoda – priveєte fie un anumit principiu metodologic (metodг particularг), fie un procedeu tehnic oarecare (metodг individualг).
        O metodг оn sensul adevгrat al cuvвntului, trebuie sг fie determinatг de оnsгєi obiectul cercetгrii єtiinюifice, trebuie sг corespundг legilor acestuia. Оntre diversele trepte metodologice – generala, particulara, individuala – se stabilesc raporturi complexe, оn cadrul cгrora se pot distinge aspecte caracteristice legгturi dintre general єi particular, dintre parte єi оntreg, dintre proces єi moment, etc.
        O bunг cunoaєtere, explicare єi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere єtiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului єi formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
        Aєa deci, arгtгm cг prin metode оnюelegem un ansamblu de operaюii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoaєterea unui fenomen. Оn acest scop, pot fi folosite єi anumite procedee tehnice, care sunt unelte auxiliare ale metodelor єi nu trebuie confundate cu acestea.
        Studiul metodelor de cercetare оn domeniul єtiinюelor juridice, a valorii lor euristice pentru descoperirea unor cunoєtinюe noi, revine teoriei generale
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.), обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.

Поможем написать работу на аналогичную тему

Получить выполненную работу или консультацию специалиста по вашему учебному проекту
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus. Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.

Похожие рефераты: