Xreferat.com » Топики по английскому языку » Notiunea de putere de stat si putere politica1 /на латыни/

Notiunea de putere de stat si putere politica1 /на латыни/

INTRODUCERE

Categoria de putere, оn mod deosebit cea de putere politicг, a constituit єi constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor teoretice cu caracter politic. Dreptul constituюional ca єtiinюг politicг єi juridicг оn acelaєi timp, nu numai cг nu poate ocoli, dar nici nu poate fi imaginat fгrг acest mare capitol referitor la puterea politicг la modul оn care aceasta ia naєtere єi se realizeazг potrivit dispoziюiilor normative єi a tradiюiilor unui popor, ale unei societгюi. Numai cг aceastг єtiinюг nu cerceteazг оntreaga problematicг a statului, a puterii politice оn general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de alte ramuri ale єtiinюelor politice, precum teoria generalг a statului, istoria ideilor politice, filosofia politicг, sociologia politicг etc.
Оn aceastг lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea conceptelor de putere politicг statalг, a elementelor єi funcюiilor sale, a structurii de stat єi formele de guvernare, a organizгrii conducerii societгюii potrivit principiilor separaюiei puterilor оn stat єi a analizei cвt mai complete a modului de organizare єi realizare a puterii оntr-un anume stat.


Noюiunea de putere

Оn sens sociologic єi aparent tautologic, puterea desemneazг ansamblul sau sistemul relaюiilor de putere constituite оntr-o societate istoriceєte determinatг, exprimвnd autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitгюii sau impus acestora de cгtre cei care exercitг puterea.1
Aceastг definiюie implicг urmгtoarele precizгri:
Puterea nu este o simplг posibilitate a omului оn raport cu lumea exterioarг lui, ea nu este o simplг relaюie оntre om єi om, оntre om єi un obiect sau fenomen. O astfel de relaюie poate exprima, cel mult, putinюa omului de a оntreprinde ceva оn ambianюa sa, nu оnsг autoritatea lui оn raport cu alюii;
Autoritatea exprimг atвt ideea de forюг, puterea de a comanda, de a dispune єi de a impune, cвt єi cadrul instituюional prin care aceastг idee se materializeazг, se obiectiveazг;
Puterea este un fenomen relaюional: dezvгluirea esenюei puterii nu este posibilг dacг facem abstracюie de subiectul puterii ( guvernanюii ), de obiectul ei ( guvernaюii ) єi de mijloacele sau metodele оntrebuinюate pentru realizarea puterii, adicг de raportul existenюei оntre constrвngere єi convingere. Aєadar, puterea este o forюг care preexistг formelor de manifestare, ea este o energie socialг оn stare latentг. “ Sesizarea ” puterii єi a esenюei ei devin posibile numai ca urmare a exteriorizгrii acesteia оntr-un cadru relaюional;
Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de cгtre cei asupra cгrora se exercitг puterea sau dimpotrivг, unul impus, resimюit ca presiune exterioarг, ca formг alienatг a idealului social. Dupг caz, scopul puterii asigurг stabilitatea raportului dintre guvernanюi єi guvernaюi sau, dimpotrivг, determinг sau оntreюine tensionarea lui. Оn fine, explicг mijloacele la care recurge puterea pentru a se оnfгptui. El explicг, de asemenea, starea existentг оn interiorul societгюii: complementaritatea dintre putere єi voinюa grupului sau neutralismul lor static єi potenюial exploziv:

Оn general prin conceptul de putere se desemneazг capacitatea de a impune propria voinюг ori de a o exercita faюг de alюii.
Ca raport de dominaюie puterea se instituюionalizeazг mai оntвi оn familie (pater familias), оntr-o instituюie ori organizaюie (consilii de administraюie), оn єcoalг (profesorul), оn societate (autoritгюile puterii statale parlament-guvern etc.).
Aєadar puterea este mijlocul prin care se menюine ordinea, intervine pentru a respecta proporюiile sociale, pentru asigurarea “binelui comun”.
Iatг de ce Alexandru Vlгhuюг оn “Gвnduri” scria cг “adevгrata mгsurг dupг care se judecг orice putere: cвt bine a adus pe lume, nu cвt zgomot a fгcut”.
Din punctul nostru de vedere, intereseazг puterea la nivelul macrosocial, acea putere care, оn exercitarea ei, se оntemeiazг pe identificarea realitгюilor, cunoaєterea єi promovarea unor valori єi ajutorul cetгюenilor care o acceptг єi recunosc оn vederea asigurгrii interesului general.
Оn concepюia profesorului I. Deleanu “ puterea desemneazг ansamblul sгu, sistemul relaюiilor de putere constituie оntr-o societate istoriceєte determinatг, exprimвnd autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitгюii sau impus acestora de cгtre cei care exercitг puterea ”.
Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind “o forюг оn serviciul unei idei, o forюг nгscutг din conєtiinюa socialг, destinatг sг conducг grupul оn cгutarea “binelui comun” єi capabilг, la nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comandг”.
Profesorul I. Deleanu surprinde urmгtoarele aspecte legate de putere:
Puterea reprezintг nu numai “ideea de forюг, puterea de a comanda, de a dispune єi de a impune”, dar єi “cadrul instituюional prin care aceastг idee se materializeazг”;
Puterea se exercitг pentru realizarea unui scop comun ori pentru exercitarea unuia impus de guvernanюi. Scopul puterii aєadar, determinг, ori statornicia relaюiei guvernanюi-guvernaюi sau dimpotrivг, оncordarea ori amplificarea acestuia. Оn funcюie de raportul оn care se aflг subiecюii puterii se explicг єi mijloacele folosite pentru exercitarea ei;
Aspectul social al puterii este determinat de faptul cг puterea se exercitг numai оn cadrul relaюiilor sociale “оn lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este incapabilг sг-єi satisfacг raюiunea de a fi”, puterea este deci “o condiюie a ordinii sociale єi a apropierii idealului comun, libertatea єi binele nu sunt posibile decвt оntr-o asemenea ordine”.


Noюiune de putere politicг

Orice fapt social poate dobвndi semnificaюie politicг. Fenomenul politic este o calitate care poate fi ataєat oricгrui fapt social, dacг оnlгuntrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind politic. Aceasta nu оnseamnг, bineоnюeles, cг totul este de domeniul politicului; оnseamnг, оnsг, cг totul este susceptibil de politizare. Calitatea politicг este deci acea dimensiune care se ataєeazг oricгror fapte, acte sau situaюii оn mгsura оn care prin aceasta, se exprimг existenюa unui grup uman, relaюiile de autoritate єi de conformitate stabilite оn vederea unui scop comun.
Nu existг fapte sociale politice prin ele оnsele, independent deci de aprecierea lor ca atare. Existг оnsг fapte politice “oficializate” оntrucвt sunt sгvвrєite оntr-un cadru instituюionalizat (de exemplu alegerea sau revocarea deputaюilor, investirea guvernului de cгtre parlament, dizolvarea parlamentului de cгtre Preєedintele Republicii, suspendare din funcюie a Preєedintelui Republicii de cгtre parlament).
Aєa cum am arгtat anterior, puterea este caracteristicг oricгrei colectivitгюi umane. Rolul ei оn societate este argumentat prin lipsa conformitгюii tuturor membrilor sгi faюг de reguli єi legi. Puterea este cea care orienteazг societatea spre anumite scopuri, dirijeazг єi menюine starea de funcюionare a societгюii. Deci, puterea politicг apare “cвnd comunitatea umanг devine societate, cвnd cei care o alcгtuiesc au conєtiinюa de apartenenюг la acea colectivitate”.
Procesul conєtiinюei sociale a fost, fireєte, оndelungat єi extrem de anevoios. El s-a aflat mereu sub presiunea unei multitudini de factori materiali єi spirituali, interacюionвnd spre producerea aceluiaєi rezultat: formarea conєtiinюei.
Оncercarea de reducюiune sau fetiєizare a unora dintre factorii care au declanєat єi оntreюinut procesul acestei deveniri, nu poate decвt fi expresia unei mгrginiri deliberate sau accidentale.
Aєadar, puterea єi societatea apar оmpreunг, pentru cг “fгrг puterea politicг”, fгrг acea forюг de impulsie care genereazг miєcarea оn scopul cгreia e angajat organismul social, societatea e un corp inert aproape de declinul ei”. (G. Burdeau).2
Potrivit aceluiaєi reputat autor francez formele puterii sunt clasificate оn forme “preetatice” єi forme “etatice”.
Puterea aparюine оn cadrul formelor preetatice, grupului, o putere difuzг, ori єefului sau unui grup minoritar (“puterea individualizatг”), юinвnd seama de calitгюile sau meritele “єefului” de tradiюii sau obiceiuri etc. totdeauna оnsг temeiul obiectiv al puterii preetatice, indiferent de forma acesteia, rгmвne existenюa comunitarг єi confruntarea comunitгюii cu mediul ambiant. Sacralizarea єi оncercarea de legitimare a puterii, detaєarea ei de funcюiile generale ale colectivitгюii, marcheazг оnceputul cristalizгrii puterii єi al alienгrii acesteia. Statul оncг nu fusese “inventat”. necesitatea lui devenise stringentг. Autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credinюe sau cutume. Era necesar un cadru instituюionalizat care, pe de-o parte, sг legitimeze puterea iar pe de altг parte sг-i asigure realizarea єi eficacitatea. Ansamblul articulat aє instituюiilor єi regulilor constituite оn acest scop desemneazг statul, iar puterea astfel instituюionalizatг este o putere etaticг – puterea de stat. Statul este un concept єi o realitate, deєi, cum spunea Kelsen, “ca unitate nu poate fi vгzut, nici auzit, nici pipгit”. Paradoxal, statul este o instituюie detestabilг, dar єi indispensabilг. Necesitatea statului se resimte atunci cвnd el nu existг.
Deci cristalizarea puterii, exercitarea ei ca formг normalг de organizare a colectivitгюilor stabilite pe un teritoriu, acea putere suveranг consideratг cг reprezintг colectivitatea, apare odatг cu statul.
Teoriile cu privire la legitimitatea puterii au fost variate, funcюie єi de interesul urmгrit de susюinгtorii lor. Vom evoca єi noi succint aceste terorii.
Desigur cг originea divinг a puterii a apгrut pentru a justifica imposibilitatea оnюelegerii єi argumentгrii puterii. Deюinгtorii puterii era Dumnezeu, оmpгratul Japoniei fiind numit “ fiul Soarelui ”.
Teoria patriarhalг justificг existenюa statului din familie, оn timp ce teoria patrimonialг susюine cг statul a luat fiinюг din dreptul de proprietate asupra pгmвntului.
Teoria contractualistг, susюinutг mai ales de J.J. Russeau, T. Hobbes єi J. Locke motiveazг existenюa statului єi a puterii sale printr-un “pact de nesupunere” a celor mulюi faюг de rege, care le garanteazг un minim de libertate.
Teoria violenюei susюine cг statul este rezultatul unui impuls din afarг, al “cultului forюei” єi al “spaюiului vital”.
Teoria juridicг a statului-naюiune” susюine cг statul este personificarea juridicг a unei naюiuni.
Susюinгtorii acestei teorii (Einstein, Carre de Malberg, Jellinek, Laband) reюin diferiюi factori pentru definirea unei naюiuni. Astfel, concepюia germanг insistг pe factorii materiali єi spirituali, concepюia francezг reюine elementele subiective (sentimentele spirituale ce leagг membrii colectivitгюii, dorinюa de a trгi оmpreunг).
Aceastг teorie a fost infirmatг de realitatea istoricг. Оn Italia єi Germania naюiunea a precedat formarea statului, iar оn SUA statul a luat fiinюг оnaintea naюiunii.
Marx a fгcut critica Statului, definit ca “domnie a competenюei” єi care “realizeazг interesul general dincolo de contradicюiile sistemului nevoilor, transformвnd individul оn cetгюean”. Statul este de fapt “un produs al clasei dominante economic єi care justificг dominaюia prin autoritatea legilor єi a sistemului politic – (“critica filozofiei dreptului” – a lui Hegel).
Se confundг astfel statul cu realitatea sa istoricг, statul cu puterea politicг ori guvernamentalг, ignorвndu-se eforturile fгcute de J.J. Russeau pentru a defini politic natura regimului democratic”.
Teoria sociologicг susюinutг de Jean Duguit, afirmг cг de fapt statul “este un fapt istoric, grupul impunвndu-єi voinюa sa celorlalюi membri ai societгюii”. Se reliefeazг astfel оn prim plan “puterea materialг a statului”, “forюa sa irezistibilг de constrвngere”.
Оn legгturг cu caracterul puterii de stat (ale puterii publice) opiniile sunt variate, o deosebire esenюialг relevвndu-se оntre cele marxiste єi cele nemarxiste. Dar dupг cum vom vedea, unele trгsгturi sunt reюinute de ambele categorii de doctrine, cum este, de exemplu, caracterul politic (pentru aceasta fiind folosite aceleaєi argumente sau argumente deosebite), iar altele sunt remarcate fie numai оn doctrina occidentalг nemarxistг (єi sunt reюinute pentru democraюiile de aici), fie numai de cea marxistг. Caracterele puterii de stat reюinute de majoritatea specialiєtilor marxiєti єi nemarxiєti sunt:
a)Politic
Putere investitг cu forюг de constrвngere materialг;
c)Organizat
d)Suveranitate
La aceasta marxiєtii adaugг caracterul unitar, iar unii autori occidentali enumгrг єi alte caractere, precum:
Caracterul civil;
Caracterul temporar;
Putere de superpoziюie єi de centralizare.
Juriєtii marxiєti reюin unele caractere care - zic ei – sunt оntrunite numai de puterile statale єi anume:
j)Democratic;
k)Creator;
Progresist.


Puterea de stat este o putere politicг

Este o caracteristicг a puterii de stat argumentatг оn mod diferit оn gвndirea marxistг faюг de cea nemarxistг. Pentru Marx єi discipolii sгi, esenюa politicii trebuie cгutatг оn lupta de clasг, оn doctrina lor baza economicг a societгюii determinвnd оntreaga suprastructurг, deci, єi puterea de stat, care este o putere de clasг, aparюinгtoare aceleia care, fiind deюinгtoarea principalelor mijloace de producюie, este, ca efect al acestui fapt, єi deюin puterea de stat. Deci, cвnd marxiєtii spun cг puterea de stat este o putere politicг, se referг la caracterul ei de clasг, la faptul cг ea aparюine numai unei clase єi este utilizatг оn general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate de menirea istoricг a unei clase. Єi totuєi, оn concepюia fondatorilor marxismului, orice putere politicг de tip “ expoatator ” are єi unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clasг, precum cele referitoare la menюinerea echilibrului intern, apгrarea patriei etc.3
Reюinвnd caracterul politic al puterii de stat, unii gвnditori occidentali aduc argumente diferite faюг de marxiєti. Astfel Harion єi J. Giequel susюin cг puterea de stat este o putere politicг deoarece:
Statul este un arbitru, alegвnd оntre diverse opюiuni (mai ales оn occident, prin acюiunea grupurilor de presiune);
Puterea nu mai este
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.), обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.

Поможем написать работу на аналогичную тему

Получить выполненную работу или консультацию специалиста по вашему учебному проекту
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus. Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.

Похожие рефераты: