Xreferat.com » Топики по английскому языку » Notiunea de putere de stat si putere politica1 /на латыни/

Notiunea de putere de stat si putere politica1 /на латыни/

de naturг patrimonialг ca оn evul mediu, cвnd se fгcea o confuzie оntre patrimoniul statului єi patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o autoritate directг (personalг);
Sancюiunile pronunюate оn numele statului sunt sancюiuni directe privind persoana єi deosebindu-se astfel de cele patrimoniale specifice societгюii revolute. Sau оn concepюia altor autori,
caracterul politic al puterii de stat este determinat de existenюa deosebirilor dintre guvernanюi єi guvernaюi, idee ce reiese din concepюia fondatorilor dreptului constituюional clasic francez.


Puterea de stat este oficialг

Puterea de stat este oficialг. Aceasta оnseamnг cг puterea de stat este legitimг. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaurгrii democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret єi liber exprimat) sau forma nedemocraticг a folosirii forюei, violenюei pe calea revoluюiilor, insurecюiilor.
Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea єi permanenюa acesteia, este єtiut cг guvernarea trebuie sг fie permanentг, altfel societatea suferг єi genereazг haos.
Ca putere oficialг, chiar dacг este formatг din reprezentanюii unui grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de stat se exercitг pentru оntreaga societate, conduce toatг societatea.
Оn opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa єi totodatг mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comandг socialг sunt crearea єi aplicarea normelor juridice. O considerabilг parte a relaюiilor sociale devin astfel relaюii juridice, al cгror conюinut se exprimг prin drepturile єi obligaюiile, juridiceєte consacrate єi garantate, ce revin participanюilor la aceste relaюii. Opюiunea politicг devine acum dirijare statalг єi juridicг, aflatг sub semnul virtualitгюii constrвngerii juridice. Deєi normele juridice nu asaneazг totalitatea normelor єi relaюiilor politice sau de altг naturг existente оn spaюiul social – acest lucru nefiind de altfel posibil єi nici necesar – prin funcюiile pe care le оndeplinesc – єi оnainte de toate prin postularea preeminenюei intereselor generale -, normele juridice subordoneazг toate celelalte norme sociale, le polarizeazг оn jurul anumitor valori specifice societгюii, astfel оncвt, оn cele din urmг, оntregul sistem normativ al societгюii poartг pecetea unora єi aceloraєi interese.
Desigur cг puterea de stat – ca ansamblu unitar al instituюiilor єi relaюiilor de putere reglementate juridic - nu poate sг acopere єi nici nu absoarbe multitudinea єi diversitatea instituюiior єi raporturilor de putere existente оn societate (corpul electoral, partidele politice, sindicate, alte organizaюii, grupuri de presiune, organizaюii religioase). Dimensiunea puterii оn societate, sub diferitele ei forme (puterea instituюionalг, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de presiune, mass-mediei etc.) єi interacюiunea dintre factorii ei constituie o condiюie esenюialг de echilibru єi eficacitate la nivel social, precum єi premisa decisivг a unui regim autentic democratic.
Puterea de stat єi societatea se aflг оntr-o relaюie de influenюг reciprocг. Dacг puterea de stat se realizeazг ca autoritate оn societate єi faюг de ea, societatea acюioneazг de asemenea asupra puterii de stat. Astfel: orice societate оєi polarizeazг interesele generale оn jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esenюei ei, a modului ei de organizare єi de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu ideologia democraticг, liberalг єi pluralistг); ansamblul relaюiilor economice ale societгюii, inclusiv relaюiile de proprietate, influenюeazг de asemenea organizarea puterii de stat єi funcюiile ei (de exemplu, economia liberalг, comparativ cu cea socialistг); circumstanюele istorice єi tradiюiile (bunгoarг, constituirea unor state оn procesul decolonizгrii, tradiюiile monarhice sau republicane) prefigureazг puterea єi apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul internaюional exercitг єi el o presiune considerabilг asupra puterii de stat (de exemplu, constituirea zonelor de influenюг la Ialta, оn 1945); оn fine, psihologia individualг єi colectivг оndeplineєte un rol important оn procesul organizгrii puterii єi al stabilirii funcюiilor єi metodelor ei de exercitare. Aєadar societatea acюioneazг asupra puterii de stat prin intermediul factorilor ideologici, economici, politici, internaюionali etc., realizвndu-se astfel un original єi permanent circuit feed-back оntre puterea de stat єi societate.


Puterea de stat este investitг cu putere de constrвngere materialг

Statul a fost єi este conceput ca un sistem de organizaюii care, urmгrind realizarea unor funcюii la nivelul societгюii, poate єi trebuie sг utilizeze “forюa” оn acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care оn “Der zweek im Recht” arгta cг statul este o putere superioarг tuturor voinюelor ce se gгsesc pe teritoriul sгu. Aceastг putere este єi trebuie sг fie - pentru ca sг avem un stat – o putere materialг superioarг oricгrei alte puteri existвnd pe un teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput оn afara puterii de comandг, оn afara puterii de constrвngere. “Lipsa puterii materiale (Macht) este pгcatul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat – continuг el – cea mai rea folosinюг a puterii de stat, biciul lui Atila єi nebunia unor оmpгraюi romani; ele au sгrbгtorit ca pe niєte eroi adevгraюi tirani, la picioarele cгrora oamenii se prosternau оn pulbere. Chiar оn starea de delir, despotismul rгmвne o formг de stat, pe cвtг vreme anarhia nu; ea este neputinюa puterii publice, este o stare antisocialг, descompunerea, destrгmarea societгюii”.
Argumentarea necesitгюii existenюei unui aparat оnzestrat cu “forюa materialг de constrвngere” оn societate este diferitг оn gвndirea marxistг, faюг de cea nemarxistг, celei dintвi fiindu-i specificг o poziюie ce rezultг din caracterul de clasг atribuit puterii de stat. Astfel, potrivit concepюiei marxiste, dacг statul prin esenюa lui este aparatul minoritгюii єi apгrг interesele minoritare, dominanюi fiind оndreptat оmpotriva celor mulюi, el nu poate exista altfel decвt prin organizarea unui sistem specializat de organe care sг impunг voinюг clasei dominante, sг asigure prin forюг aplicarea legilor ce nu exprimг voinюa generalг. Оn doctrina socialistг ideea aceasta a fost nuanюatг оn ultimele decenii, susюinвndu-se cг оn statele de acest tip recurgerea la forюг constituie ultima raюio, sfera constrвngerii statale оngustвndu-se treptat, statul transformвndu-se оntr-un stat al оntregului popor, unde dictatura este оnlocuitг cu autoconducerea societгюii.
Оn ceea ce priveєte doctrinele nemarxiste, aici explicaюiile necesitгюii unei forюe de constrвngere materialг sunt mult mai variate mai nuanюate. Astfel, unii specialiєti, vorbind de guvernanюi єi guvernaюi au demonstrat necesitatea acesteia plecвnd de la sfera largг a celora ce trebuie sг se supunг ordinelor guvernanюilor. Cei mai mulюi, оnsг, au argumentat necesitatea unui aparat de constrвngere pentru apгrarea ordinii sociale, a intereselor comunitгюii оn ansamblul ei. Se aratг cг puterea de stat deюine monopolul constrвngerii materiale, fгrг a atribui nici o semnificaюie sau caracter de clasг acesteia. Constrвngerea apare astfel necesarг pentru apгrarea valorilor оntregii societгюi, a vieюii, a sгnгtгюii, libertгюii єi averii tuturor.
Оn legгturг cu necesitatea forюei de constrвngere, оn literatura de specialitate s-a subliniat “cг statul nu a existat оn sensul modern al cuvвntului, decвt оn momentul оn care a concentrat оn mвinile sale оntreaga putere de constrвngere materialг”, cг “оn anumite privinюe esenюialul puterii rezidг оn acest monopol al constrвngerii materiale оn care statul оnsuєi nu este decвt o formг vidг de sens”.


Puterea de stat are caracter organizat

Privitг prin prisma necesitгюilor care i-au determinat apariюia, ca єi prin prisma funcюiilor ce le are de оndeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel conceputг decвt ca putere organizatг, structuratг єi echilibratг, оn sensul stabilirii unor legгturi stabile, ferme оntre componentele sale.
Anvizajatг prin prisma cerinюei funcюionale care i-a determinat apariюia – conducerea organizatг єi unitarг a societгюii – statul apare ca un sistem organizaюional politic a cгrui menire este conducerea societгюii, conducere ce se realizeazг – оn mod deosebit оn societгюile contemporane – prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe оntreg teritoriul єi cu privire la оntreaga populaюie asupra cгreia se exercitг autoritatea de stat. Ori, atвt adoptarea normelor cвt єi aplicarea lor sunt оn competenюa unor forme organizaюionale statale, fiecare categorie de organe deюinвnd, dupг caz, competenюele оn domeniul creгrii dreptului, a realizгrii lui prin mijloace administrative єi a realizгrii lui pe cгi juridice. Pentru aceasta оntreaga activitate existг un оntreg eєafodaj de organe de stat оntre care relaюiile esenюiale diferг оn funcюie de sistemul politic sau constituюional adoptat оn югrile respective.

Privit prin prisma funcюiilor pe care le are de оndeplinit – aєa cum au fost conceptualizate de єtiinюa clasicг a Dreptului constituюional ( funcюia legislativг, funcюia executivг єi cea judecгtoreascг ) sau aєa cum sunt azi formulate оn literatura de specialitate ( de determinare a scopurilor, sarcinilor societгюii, de organizare a realizгrii acestora, de distribuюie a valorilor єi de apгrare a lor etc. ) puterea de stat apare necesarmente organizatг, fiecare sarcinг trebuind a fi realizatг potrivit specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.


Puterea de stat este unicг

Оn legгturг cu aceastг caracteristicг, C. Dissescu arгta, cu mulюi ani оn urmг, cг “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,” / usammen gehorigkeit”, adicг unitatea, legгtura comunг, entitatea sub care оl privesc statele strгine. Dar aceastг оnsuєire – preciza el – intrг оn noюiunea teritorialг a statului, al cгrui caracter este unitatea єi indivizibilitatea. Noi credem, alгturi de alюii, cг unitatea este o caracteristicг atвt a teritoriului cвt єi a puterii publice. Aceastг idee poate fi sprijinitг cu argumente diferite.
Marxiєtii o sprijinг pe principiul unicitгюii clasei care deюine puterea publicг, admiювnd numai cu titlu de excepюie, coexistenюa unor clase la putere, fiind date exemple оn acest sens fie din perioada preluгrii puterii de cгtre burghezie – de pildг perioada оn care оn Roma erau la conducere atвt burghezia cвt єi o parte a moєierilor – fie din perioada preluгrii puterii de cгtre proletariat – de exemplu 1917, din iunie pвnг оn octombrie, cвnd conduc Rusia un organ reprezentativ al muncitorilor, soldaюilor єi югranilor (sovietele) єi unul reprezentativ al burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate оn susюinerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu, Montesquieu, cu toate cг vorbeєte despre separarea puterilor оn stat ” єi argumenteazг necesitatea limitгrii unor puteri prin activitatea altora, aratг оn final sensul unic al activitгюii acestora spunвnd cг toate puterile “sont forcees d'aller de concert” (sunt forюate de a cгdea de acord), fapt ce ne conduce la concluzia unitгюii puterilor оn stat. Sau оn concepюia unor contemporani care spun cг puterea de stat “este o putere de superpoziюie єi centralizatг”, ideea unitгюii acesteia este evident. Dupг cum este єtiut, superpoziюia este criteriul de a comasa sau combina mai multe elemente оntr-un tot, оn aєa fel оncвt elementele comasate sг fie direct оn subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la organele statului, subordonarea tuturor faюг de anumite organe supreme semnificг unitatea lor, dupг cum centralizarea nu se poate realiza decвt prin subordonare.


Alte caracteristici ale puterii de stat

Dupг cum arгtam, afarг de aceste caracteristici pe care le gгsim – explicit sau implicit – formulate оn gвndirea specialiєtilor marxiєti єi nemarxiєti, unii gвnditori din occident mai adaugг єi altele. Astfel, se apreciazг cг puterea de stat are un caracter civil єi temporal. Dar aceste caractere sunt reюinute ca fiind specifice doar democraюiilor occidentale actuale. Doctrina socialistг, оn special cea elaboratг оn a doua perioadг de dezvoltare a statelor europene avвnd acest caracter, a susюinut ideea existenюei unor caracteristici ale puterii de stat socialist єi anume:
Caracterul democratic “argumentвnd” cг democraюia burghezг este “ciuntitг, falsг” o democraюie оn ghilimele, comparativ cu cea socialistг, singura democraюie realг, societatea socialistг fiind comunitatea оn care se realizeazг conducerea poporului pentru popor єi prin popor”etc.
Caracterul creator, оn sensul cг orice putere etaticг pвnг la cea socialistг єi-a propus doar menюinerea unor relaюii, conservarea lor, pe cвnd aceasta – numai ea – are sarcini preponderent creatoare, de construire a unei societгюi noi, lipsite de exploatare;
Caracterul progresist, strвns legat de cel creator, care reiese din faptul cг aceastг putere de stat socialistг promoveazг noul оn toate domeniile єi оn special, оnlocuirea vechilor relaюii de producюie burgheze cu un nou tip de relaюii, progresiste care urmeazг sг ridice societatea pe noi culmi de civilizaюie єi progres”.
Am trгit cu toюii єi am simюit pe viu “democraюia” “progres”, “noul” create de comunism єi nu meritг sг facem “un rechizitoriu, ci doar o constatare: o оntreagг societate doreєte “sг se оntoarcг” la democraюia “ciuntitг”, burghezг, la democraюia de tip occidental, cu o condiюie: sг se ocoleascг “pгcatele ei”.


Suveranitate – caracteristicг esenюialг a puterii de stat

Suveranitatea de stat este acea calitate – trгsгturг – a puterii de stat de a fi supremг оn raport cu oricare alte puteri sociale existente оn limitele sale teritoriale єi independentг faюг de puterile oricгrui alt stat sau organism internaюional, calitate exprimatг оn
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.), обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.

Поможем написать работу на аналогичную тему

Получить выполненную работу или консультацию специалиста по вашему учебному проекту
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus. Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.

Похожие рефераты: