Xreferat.com » Топики по английскому языку » Notiunea de putere de stat si putere politica1 /на латыни/

Notiunea de putere de stat si putere politica1 /на латыни/

caracterizate prin amploarea miєcгrilor revoluюionare din югrile din centrul єi estul Europei, югri care au pгrгsit calea comunistг de dezvoltare єi s-au orientat spre dreptul constituюional clasic, poziюia faюг de suveranitate se diversificг єi mai mult. Remarcгm astfel оn Europa, dar nu numai:
O tendinюг de internaюionalizare de integrare economic, culturalг, politicг etc. єi, pe cale de consecinюг, de creare sau reactivare a unor organisme interstatale care exercitг atribuюii ce anterior aparюineau statelor suverane.
O tendinюг inversг de dezmembrare a unor state de regulг statele federale єi de formare a unor state noi independente.
Prima tendinюг este cea a statelor dezvoltate din Europa, a statelor bogate. Ea poate fi ilustratг printr-un exemplu recent: semnarea la Luxemburg, оn octombrie 1991, de cгtre югrile C.E.P. єi A.E.L.S. a unui acord privind crearea оn 1993 a unei vaste zone a liberului schimb. A doua tendinюг este specificг statelor din rгsгritul Europei, unde s-au desprins ca state independente Lituania, Letonia, Estonia etc., unde alte state luptг pentru independenюг, unde Basarabia prin referendum єi-a declarat independenюa. Оn aceste condiюii credem noi, atitudinea faюг de conceptul de suveranitate se va schimba radical.


Concluzii

Orice societate, oricвt de primitivг, trebuie sг dispunг de o anumitг organizare єi distribuire a puterilor, chiar єi pentru elementara funcюie a conservгrii ei. Оn acest sens Balandier considerг cг puterea va fi definitг ca rezultвnd, pentru orice societate, din necesitatea de a lupta оmpotriva entropiei care o ameninюг cu dizolvarea. Nu existг forme de agregare socialг єi activitгюi umane mai complexe care sг fie lipsite de putere. Puterea apare ca o necesitate socialг, necesitate ce poate fi explicatг, оn primul rвnd prin prisma importanюei pe care o prezintг menюinerea echilibrului, a coeziunii interne a oricгrei societгюi. Dar ea apare єi ca rezultat al unei necesitгюi externe, explicatг prin prisma faptului cг orice societate globalг este оn legгturг cu exteriorul, are legгturi cu alte societгюi, fapt pentru care puterea trebuie sг organizeze aceste relaюii, dupг cum trebuie sг-i asigure apгrarea.
Formele puterii pot fi desigur foarte variate, dar nu se poate imagina absenюa totalг a oricгror forme de putere, fгrг a presupune dezagregarea structurilor societгюii. Rolul esenюial al oricгrei forme de putere este de a asigura coeziunea єi funcюionalitatea diferitor structuri єi organisme ale societгюii umane, coordonarea activitгюilor care se desfгєoarг оn interiorul acestora. Argumentarea necesitгюii puterii, Robert Bierstedt preciza: trebuie sг fie clar cг este nevoie de putere pentru a consfinюi asociaюia, a-i garanta continuitatea, a-i оntгri normele …. Pe scurt, puterea sprijinг ordinea fundamentalг a societгюii єi organizarea socialг оn cadrul ei. Puterea stг оn spatele oricгrei asociaюii єi оi susюine structura, fгrг putere nu existг nici o organizare єi nici o ordine ”.
Referindu-ne la putere trebuie sг facem o distincюie оntre puteri … оn general puterea politicг єi puterea de stat, probleme ce sunt adesea confuz tratate оn literatura de specialitate.
Cвnd spunem “puterea ca fenomen social”, facem o deosebire оntre:
Relaюiile de “conducere-supunere” (sau de “dominare-subordonare”), bazate pe capacitatea de a lua decizii єi a asigura оndeplinirea lor (prin mijloace de persuasiune sau prin constrвngere, dupг caz);
acea calitate a personalitгюii umane de a putea face ceva, adicг puterea оn sens de putinюг, forюг, tгrie;
Оn acest sens de un real folos ne este distincюia fгcutг de unii specialiєti оn Franюa оntre “puissance” єi “pouvoir”. Astfel de exemplu M.Prelot susюine cг puissance ” este echivalent cu potenюia (autoritate naturalг єi personalг), iar pouvoir cu potestas (autoritatea construitг magistratura).
Ceea ce are primordial оn vederea dreptului constituюional cвnd analizгm puterea este primul sens , cel de relaюie оntre douг subiecte inegale, relaюie оn virtutea cгreia un subiect de regulг colectiv, are capacitatea de a lua decizii єi de a asigura оndeplinirea lor. Acest fapt, оnsг, nu determinг оnlгturarea sau neglijarea completг a celuilalt sens, de putinюг forюг tгrie pentru cг puterea politicг este deюinutг єi exercitatг de oameni, iar de calitatea lor depinde calitatea єi eficienюa deciziilor luate.
Puterea se manifestг оn toate domeniile vieюii sociale, оmbrгcвnd forme foarte variate: economice, politice, militarг, spiritual-ideologicг etc.
Puterea politicг se deosebeєte de alte forme de putere prin aceea cг ea se manifestг numai оn societгюile оn care existг o diferenюiere socialг оntre cei ce conduc єi cei conduєi, оntre guvernanюi єi guvernaюi. Оn literatura de specialitate s-a arгtat cг оn orice grup uman se poate observa o diviziune a membrilor lui оn douг categorii, cei care comandг єi cei care ascultг. Acest aspect exprimг existenюa puterii. Dar cвnd acest fenomen se remarcг la nivelul societгюii globale, este un fenomen politic, atunci vorbim de putere politicг a statului.
Puterea politicг este puterea organizatг a unui grup care se exprimг оn capacitatea acestuia de a lua decizii obligatorii єi de a le asigura оnfгptuirea оn societгюile оn care diferenюierea оntre guvernanюi єi guvernaюi a atins un anume grad. Noюiunea de putere politicг este folositг cel mai des ca fiind sinonim cu cea de putere de stat. Dupг pгrerea noastrг оnsг, prima are o sferг mai largг. Astfel putem vorbi de puterea politicг a uni partid chiar dacг acesta se aflг оn opoziюie, dar nu putem considera aceastг putere ca fiind єi de naturг etaticг.
Sintetizвnd am putea spune cг puterea ca fenomen social оmbracг mai multe forme cг printre acestea, puterea politicг ocupг un loc principal, cг ea se manifestг numai оn societгюile оn care existг o diferenюiere оntre guvernanюi єi guvernaюi, avвnd o sferг mai largг decвt puterea de stat care semnificг o anumitг putere politicг, ce poate fi detaєatг de altele prin trгsгturi specifice, proprii, ce-i conferг un loc aparte оn sfera formelor (tipurilor) de putere.
Puterea de stat poate fi abordatг la mai multe nivele:
la un nivel general abstract;
la nivelul unui anume tip de putere
la nivelul unei anume puteri concrete ( de exemplu puterea de stat existentг azi оn Republica moldova).
Dupг cum ea poate fi abordatг din mai multe puncte de vedere: sociologic, juridic etc.


Bibliografie

Constituюia Republicii Moldova din 1994,
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, 4 august, nr. 1)
Prof. dr. Genoveva Vrabie, “Dreptul constituюional єi instituюii politice contemporane”, Editura “Єtefan Procopiu”, Iaєi, 1993, Ediюia a 2-a, Partea I
Prof. univ. dr. Ion Deleanu, “Drept constituюional єi instituюii politice. Tratat”, Editura “Europa Nova”, Bucureєti 1996, vol 1
Cristian Ionescu “Drept constituюional єi instituюii politice”, Bucureєti, 1996


Planul lucrгrii

Introducere
Noюiunea puterii
Noюiune de putere politicг
Caracteristici ale puterii de stat
Puterea de stat este o putere politicг
Puterea de stat este oficialг
Puterea de stat este investitг cu putere
de constrвngere materialг
Puterea de stat are caracter organizat
Puterea de stat este unicг
Alte caracteristici ale puterii de stat
Suveranitatea – caracteristicг esenюialг a puterii de stat
Teorii contemporane privind suveranitatea
Concluzii
Bibliografie
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.), обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.

Поможем написать работу на аналогичную тему

Получить выполненную работу или консультацию специалиста по вашему учебному проекту
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus. Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.

Похожие рефераты: