Introducere /на латыни/

deosebitг оn dezvoltarea personalitгюii єi nu i se acordг forma unei categorii juridice separate ( e vorba, bineоnюeles, de dreptul SUA).
Aceastг anchetг a subliniat concluzii legate, оntre altele, єi de necesitatea unor revederi ale legislaюiei, оn diverse ramuri de drept, care sг punг оn luminг asemenea diferenюieri.
Deci оn concluzie putem spune, cг extinderea cercetгrii sociologice cu metodele proprii inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologicг, nu au lгsat pe dinafarг nici aspectele juridice ale vieюii sociale. Dimpotrivг ca urmare a extinderii lor s-a conturat sociologia juridicг ca disciplinг de sinestгtгtoare, nгscutг din nevoie єi ca rezultat al analizei factorilor sociali de condiюionare єi intercondiюionare ai dreptului. Оn efortul de creare єi conturare cвt mai precisг a acestei discipline a fost creatг o Asociaюie internaюionalг de sociologie juridicг, iar la unele Facultгюi de drept se predau cursuri оn aceastг materie.


E. Metodele cantitative єi alte metode

Metodele cantitative, capгtг оn ultimul timp o tot mai mare pondere оn cercetarea єtiinюificг juridicг, cu largi єi imediate aplicaюii оn practica dreptului. Оn general azi, teoria juridicг nu poate merge decвt оn strвnsг corelaюie cu nevoile practice ale creгrii єi aplicгrii dreptului.
Ipotezele єtiinюifice se cer a fi verificate оn cadrul unor strategii ale dezvoltгrii fenomenului juridic, оn ultimг corelaюie cu scenariile dezvoltгrii economico-sociale. Descifrarea, explicarea, propunerea de decizii єi prognozг se bazeazг pe aprecieri teoretice argumentate prin experienюг dobвnditг din studiul cazurilor secundare. Existг оn югrile occidentale chiar o ramurг specializatг – jurometria – care pleacг de la procedeul cazuistic ca un mod de abordare orientat spre cazul singular.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea єtiinюificг juridicг єi оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeєte procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Оn ultimul timp, chiar оn plan decizional se poate vorbi de rolul ordinatorului – este vorba de deciziile cu caracter “repetitiv” (mai ales оn domeniul deciziei administrative) caracterizate prin faptul cг оn conюinutul lor se face aplicarea mecanicг єi identicг (pentru aceleaєi categorii de fapte) a unor norme juridice la situaюii reductibile оn formule matematice finale.

Pe plan mondial cercetгrile de informaticг juridicг au fost orientate оn urmгtoarele direcюii:
Elaborarea єi sistematizarea legislaюiei;
Evidenюa legislativг;
Evidenюa deciziilor de practicг judecгtoreascг (a precedentelor judecгtoreєti);
Stocarea єi sistematizarea informaюiei juridice;
Evidenюe criminologice etc.

Оn planul evidenюei legislative calculatorul, оn baza programelor informatice oferг datele necesare оn vederea aprecierii exacte a corelaюiilor dintre reglementгri, realizвnd recesгmвntul normelor ce pot intra оn conflict.
Consiliul Europei (prin Direcюia Afacerilor juridice) єi Comisia Pieюei Comune (prin Serviciul Juridic) desfгєoarг оn mod coordonat eforturi pentru unificarea cercetгrilor privind perspectivele legislaюiei comunitare.
Оncг din anul 1969, comitetul miniєtrilor din Consiliul Europei a creat un organ de experюi pentru armonizarea modalitгюilor implementгrii informaюiei juridice оn calculator оn domeniul privind tratatele internaюionale, reglementгri interne єi date de statisticг juridicг.
Este оn afara discuюiei faptul cг, оn condiюiile tehnice actuale nu se pune problema utilizгrii calculatorului pentru a оnlocui judecгtorul оn pronunюarea unei soluюii оn procesul judiciar.
Hotгrвrea judecгtoreascг nu оnseamnг aplicarea pur mecanicг a legii la o cauzг determinatг. Aєa cum nu existг douг frunze absolut identice, doi fulgi de nea la fel, tot astfel nu putem sг оntвlnim douг speюe, douг cazuri de viaюг, identice, chiar dacг оn elementele lor generale, speюele ce se deduc оn faюa completului de judecatг pot prezenta (єi prezintг) multe aspecte comune. Instanюa trebuie, pentru acest motiv, sг facг o evaluare a fiecгrei speюe sub cele mai variate aspecte, cu grijг de nuanюe єi de individualizare a trгsгturilor ce sunt impuse de circumstanюele fiecгrei cauze єi de particularitгюile fiecгrui participant (reclamant, pвrвt, inculpat, parte civilг, parte responsabilг etc.) la procesul judiciar. Aceasta nu оnseamnг cг ordinatorul nu-єi aflг locul pe masa judecгtorului. Dimpotrivг, aєa cum demonstreazг situaюia organizгrii instanюelor din югrile dezvoltate pe masa fiecгrui judecгtor se aflг un terminal de la care se poate obюine оntr-un termen record o cantitate de informaюie legislativг de doctrinг єi de practicг, care scuteєte eforturi considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguranюг єi accelereazг considerabil rezultatul (stabilirea єi motivarea soluюiei).
Оn general, metodele cantitative aplicate оn drept din care am amintit doar cвteva – au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfecюionarea reglementгrilor juridice, la sporirea eficienюei lor sociale, precum єi la оmbunгtгюirea activitгюii practice de realizare a dreptului. De aceea orice rezervг, orice prejudecatг cu privire la utilitatea acestor metode trebuie statornic оnlгturate.
Dintre alte metode este de reюinut importanюa folosirii metodei statistice, utilг atвt pentru procesul de elaborare a dreptului cвt єi pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciarг s-a conturat ca un domeniu distinct al statisticii.
Cвt priveєte metoda experimentalг – proprie єtiinюelor naturii, menюionгm cг оn domeniul dreptului uneori оn domeniul reglementгrii cu caracter economic, cвnd punвndu-se problema unei transformгri de ansamblu, la scara naюionalг, s-a recurs оn prealabil la verificarea noilor mгsuri la scarг redusг, оn cвteva unitгюi.



Concluzii

Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept єi stat, ceea ce face ca oamenii de єtiinюг, specialiєti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului єi dreptului, constituindu-se єi o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului єi dreptului.
Оn principiu, єtiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aєa mгsurг cele douг fenomene – statul єi dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului єi statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului єi statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг єi bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea єi definiюia obiectului teoriei generale a dreptului єi statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul єi statul оn ansamblu оn generalitatea єi integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului єi statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate єtiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv є.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate єtiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaєtere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaєterea legii) є.a. Teoria generalг a dreptului єi statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de єtiinюa dreptului.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului єi statului are єi un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг єi o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuєirea majoritгюii materiilor.

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o єtiinюг despre єtiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante єi pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de єtiinюг, dar єi artizanul dreptului, regulile єtiinюei dreptului, caracterul sгu.
Ca єi оn orice domeniu, cercetarea єtiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode єi procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa
Оn legгturг cu acest fapt menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evidentг єi a unor metode complexe. Єtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deєi din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii єi, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
        O bunг cunoaєtere, explicare єi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere єtiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului єi formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
        Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate єtiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeєte оnsгєi faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
Оn legгturг cu metoda istoricг arгtгm cг potrivit acestei metode єtiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva єi evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma єi funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, єtiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului єi югrii respective.
Apelвnd la istorie, dreptul оєi aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice єtiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreєte evoluюia, configuraюia, funcюiile etc.
O altг metodг, ce poate fi amintitг оn cadrul aceluiaєi capitol, este metoda comparatг. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor єi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice єi clasificгrilor, оn procesul de legiferare. Metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt єi cele specifice Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг єi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul єtiinюelor juridice dreptul comparat.
Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaєterea realitгюii juridice.
Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social – єi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei єi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind єtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-єi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг єi оn ce proporюie legea оєi gгseєte suport din partea sentimentului juridic comun.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea єtiinюificг juridicг єi оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeєte procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Ca o concluzie, dupг prezentarea succintг a metodelor de cercetare, se impune constatarea cг ele nu trebuie оnюelese оn mod izolat, ci оn interdependenюa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea єtiinюificг juridicг, atвt cea fundamentalг, preponderent teoreticг, cвt єi cea aplicativг are garanюia obюinerii unor rezultate valoroase єi utile.


Bibliografie

N. Popa. Teoria generalг a dreptului. Bucureєti, 1992.
G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generalг a dreptului. Iaєi, 1993.
I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generalг a statului єi dreptului. Bucureєti, 1983.
A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.
V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia obєcei teorii prava. Leningrad, 1989
D. Ciobanu. Introducere оn studiul dreptului. Bucureєti, 1993.
I. Humг. Introducere оn studiul dreptului. Iaєi, 1993
Teoria generalг a dreptului. (curs de lecюii). N. Novgorod, 1993.
L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11


Planul lucrгrii

Introducere
Obiectul de studiu
Metodele cercetгrii єtiinюifice a fenomenului juridic
Consideraюii generale
Noюiunea metodologiei juridice
Metodologia cercetгrii єtiinюifice juridice
Metoda logicг
Metoda istoricг
Metoda comparativг
Metoda sociologicг
Metoda cantitativг єi alte metode
Concluzii
Bibliografie
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.), обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.

Поможем написать работу на аналогичную тему

Получить выполненную работу или консультацию специалиста по вашему учебному проекту
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus. Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.

Похожие рефераты: