Xreferat.com » Топики по английскому языку » Introducere /на латыни/
Introducere /на латыни/
planul dezvoltгrii economice єi culturale a югrilor lumii. Aceastг realitate incontestabilг a zilelor noastre aduce оn prim plan necesitatea cunoaєterii diverselor sisteme naюionale de drept.
Оn forma sa embrionarг, concepюia asupra necesitгюii dreptului comparat apare la оnceputul sec. XX, cвnd se avanseazг єi primele teze ale unei forme metodologice universale de studiere a dreptului. Оn continuare, literatura juridicг s-a оmbogгюit sensibil cu lucrгri ce au pus bazele nu numai, unei metode a dreptului comparat, ci chiar a єtiinюei autonome a dreptului comparat.
Єtiinюa dreptului comparat a fixat deja anumite reguli, care prezintг utilizarea metodei comparative оn drept. Observarea riguroasг a acestor reguli asigurг succesul metodei, conferindu-i caracterul єtiinюific indispensabil.
1. Prima regulг a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil. Оn cadrul acestei reguli va trebui sг se constate, mai оntвi, dacг sistemele comparate aparюin aceluiaєi tip istoric de drept sau aparюin unor sisteme istorice de drept diferite. Dacг sistemele de drept din care fac parte instituюiile comparate sunt – ideologic vorbind – antagoniste, este evident cг procedeul comparaюiei nu poate fi relevat decвt sub aspectul stabilirii diferenюelor.
Iatг, spre exemplu, dacг am dori sг comparгm reglementarea instituюiei proprietгюii оn familia dreptului romano-germanic (din care face parte sistemul nostru de drept) єi familia dreptului musulman, vom utiliza analiza de contrast (comparaюie contrastantг). Instituюiile fiind evident deosebite, nu va fi realizatг o juxtapunere a acestora, iar rezultatele vor fi prea puюin accentuate. Spre exemplu, оn dreptul musulman se afla teoria teocraticг, potrivit cгreia оntregul pгmвnt aparюine lui Alah єi trimisul sгu Mahomed. Proprietarul suprem al pгmвntului islamic este Califul – reprezentant єi continuator al profetului.
Proprietatea este permanentг, neexistвnd instituюia prescripюiei. Modurile de dobвndire a proprietгюii sunt, de asemenea deosebite, deosebite de cele din dreptul romano-germanic. Diferenюele sensibile existг єi оn legгturг cu figura juridicг a altor instituюii. Spre exemplu, dreptul musulman reglementeazг оntru-n mod aparte instituюia cгsгtoriei. Dacг doctrina considerг de origine divinг, dreptul musulman o trece оn rвndul tranzacюiilor civile (un contract fгcut оn vederea “dreptului de a te bucura de o femeie”, drept recunoscut, evident, numai bгrbatului). Condiюiile de validitate ale contractului sunt:
Consimюгmвntul pгrinюilor;
Prezenюa a doi martori;
Constituirea unei date ( zestre );
Absenюa oricгrui impediment ( dificultгюi ).
Logodna este un uzaj constant, fiind un preludiu al cгsгtoriei, constвnd din declaraюia pretendentului єi datinile privind оncheierea єi desfacerea cгsгtoriei.
Asemenea date, pe care le furnizeazг studiul comparatist sunt de naturг a aduce informaюii preюioase оn legгturг cu reglementгrile din sisteme de drept diferite, chiar dacг nu vor putea fi sesizate similitudini sau juxtapuneri de reglementгri оntre instituюia din sistemul nostru legal єi cele din sistemul susnumit.
2. O altг regulг a metodei comparative obligг sг se considere termenii supuєi comparaюiei оn conexiunile lor reale, оn contextul social, politic, cultural din care au rezultat. De aici, necesitatea ca оn procesul de comparare sг se plece de la cunoaєterea principiilor de drept єi regularitгюiilor care comanndг sistemele de drept comparate.
Luarea оn discuюie a principiilor – pe lвngг compararea instituюiei єi normelor – se impune pentru a mгri potenюialul єtiinюific al cercetгrii comparate єi pentru a preveni un eventual fragmentarism empiric.
3. Trebuie cercetat apoi sistemul izvoarelor dreptului, care oferг imaginea poziюiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi, cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul.
“Comparatismul care dovedeєte sг stabileascг acel comparandum, care este norma aplicabilг оn mod real, va trebui sг юinг seama de ierarhia acestor izvoare, de raporturile reale de forюг juridicг dintre ele, de modul оn care se completeazг reciproc.”
4. Оn sfвrєit, оn aprecierea termenului de comparat se юine seama nu numai de sensul iniюial al normei, ci єi de evoluюia acestuia оn timp, оn procesul aplicгrii normei. Оn acest proces – єi mai ales cвnd textul supravieюuieєte unor perioade social istorice diferite, forma iniюialг a regulii de conduitг poate evolua оntr-atвt, оncвt sensul normei apare complet diferit.
Comparatismul va trebui оn acest caz sг apeleze la literatura de specialitate, sг cerceteze starea moravurilor єi influenюa tradiюiilor.
Funcюiile dreptului comparat nu pot fi disociate de funcюiile generale ale Teoriei dreptului (cognitivг, criticг, practic-aplicativг). Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice єi clasificгrilor, оn procesul de legiferare, metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt єi cele specifice. Combгtвnd оn principiu preluarea mecanicг a unor instituюii єi reglementгri juridice dintr-o юarг la alta, ca єi considerarea unora drept modele de urmat оn alte югri, metoda comparatг aratг calea realistг de folosire a experienюei legislative єi juridice, оmbogгюirea reciprocг a sistemelor juridice din diferite югri єtiut fiindcг orice reglementare juridicг trebuie sг izvorascг єi sг rгspundг оn primul rвnd nevoilor naюionale, specificului єi particularitгюilor югrii respective, iar pentru gгsirea soluюiilor optime va studia, evident єi, experienюa altor sisteme de drept.
Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг єi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul єtiinюelor juridice dreptul comparat (єtiinюa dreptului comparat), de crearea оn numeroase югri a unor catedre єi instituюii de drept comparat, inclusiv a unor instituюii internaюionale cum este Academia Internaюionalг de Drept Comparat cu sediul la Paris.
D. Metoda sociologicг
Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaєterea realitгюii juridice.
Existenюa dreptului este intim legatг de viaюa socialг. S-ar putea spune cг aceastг legгturг se cristalizeazг оn raporturi mai directe decвt celea ale moralei, spre exemplu, toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale (evident, nu toate fenomenele sociale sunt fenomene juridice). Dacг moralitatea nu poate fi nici ea detaєatг de cadrul social оn schimb ea nu se sprijinг pe “agenюi”specializaюi spre a o apгra, iar exerciюiul sгu poate fi la fel de bine individual, cвt єi colectiv.
Dreptul, dimpotrivг, oricare ar fi formele єi genurile sale, este totdeauna fondat pe recunoaєterea colectivг fгrг de care nu s-ar putea stabili acea corespondenюг оntre obligaюiile unora єi pretenюiile altora. Cu alte cuvinte dreptul este social prin vocaюie єi prin conюinut.
Juriєtii au privit dintotdeauna instrumentul lor de lucru – legea ca pe o realitate cu o incontestabilг оncгrcгturг social-umanг (“iubi societas ibi jus” – spuneau romanii). Preocupгri оn direcюia stabilirii legгturii dreptului cu mediul оnconjurгtor оntвlnim din cele mai vechi timpuri. Єi Aristotel єi Platon, Cicero, Hobbes, Hugo Groюius etc. Au fost preocupaюi de a stabili o posibilг corespondenюг a legilor оn lumea оnconjurгtoare. Montesquieu concepea chiar “ spiritul legilor ” оn relaюiile dintre oameni єi dintre aceєtea єi mediul оnconjurгtor, definind legile ca raporturi necesare decurgвnd din natura lucrurilor.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o metodг sociologicг оn studiul dreptului de la оnceputul acestui secol. Sociologia ca atare, оєi leagг оnceputurile de mijlocul secolului trecut. Ca єtiinюг a societгюii, a formelor de coexistenюг socialг, sociologia debuteazг prin a afiєa serioase rezerve faюг de єtiinюa dreptului.
Оntвlnirea dintre sociologie єi drept s-a petrecut оn condiюiile оn care, la o sutг de ani de al apariюia, la 1804, a Codului civil francez s-a constatat o anumitг rгmвnere оn urmг a legilor faюг de evoluюia societгюii, o anumitг “оntвrziere culturalг” a dreptului. Aceasta nu mai putea da оntotdeauna soluюii operative aspectelor noi pe care viaюa le ridica. Dreptul se afla “оn оntвrziere faюг de fapte”, el оncepea sг-єi dezvгluie limitele.
Se apeleazг єi la sociologie, cercetвndu-se, dincolo de hotarele – sacre pвnг atunci – ale normei juridice, mediu social care condiюioneazг dreptul. Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social – єi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei єi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind єtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social.
Sociologii au recunoscut оn preocupгrile strгvechi ale dreptului elemente importante de sociologie juridicг. Ei au constatat, astfel, cг dintre toate fenomenele sociale (spirituale, morale, religioase etc.) fenomenul juridic se impune cu precгdere ca fiind cel mai caracteristic din punct de vedere social.
Fгcвnd eforturi pentru a ieєi din tiparele pozitivismului, єtiinюa dreptului acordг la rвndu-i, o tot mai mare atenюie cercetгrii legгturii dreptului cu mediul exterior. Оntrebгrile juriєtilor bazate pe “quid juris” єi cele ale sociologilor bazate pe “quid facti” оncep sг-єi gгseascг temeiuri de apropiere.
Specialistul оn drept public, profesorul francez Maurice Haurion remarca faptul cг “ puюina sociologie te оndepгrteazг de drept, iar multa sociologie te readuce la el”. Оn replicг, sociologul francez – jurist la origine – George Gurvitch completa (peste timp) “puюin drept te оndepгrteazг de sociologie, iar mai mult drept te readuce la ea”.
Cel care pune bazele cercetгrii sociologice a dreptului este juristul german Eugen Erlich prin lucrarea sa “ Bazele sociologiei dreptului ”, apгrutг оn 1913.
Erlich, adept al “liberului drept” fundamenteazг necesitatea unei cercetгri mai cuprinzгtoare a realitгюii juridice, care nu se poate reduce la stadiul normelor єi instituюiilor juridice, fiind necesare cercetгri оn plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn evidenюг “dreptul viu”.
Оn continuare cercetarea sociologicг juridicг ia amploare, contribuind la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg Simmel є. a., cвt єi juriєti bine cunoscuюi, spre exemplu Rudolf Stammler, Renato Treves, Jean Carbonier etc.
Cercetгrile sociologice juridice dau o perspectivг nouг studiului realitгюii juridice, ca realitate socialг, verificвnd modul оn care societatea influenюeazг dreptul єi suportг, la rвndu-i influenюa din partea acestuia. Acelaєi obiect (dreptul) pe care єtiinюele juridice оl studiazг din interior, sociologia juridicг a dreptului pune оn luminг faptul cг оntre fenomenele sociale existг unele care au un caracter juridic deosebit – legile, activitatea jurisdicюionalг, activitatea administrativг, denumite uneori єi fenomene juridice primare, оntrucвt trгsгtura lor evident juridicг le face sг se identifice cu dreptul оn acelaєi timp оnsг existг єi fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai puюin evident – responsabilitatea socialг, statutul єi rolul individului etc., - deєi nu se poate afirma cг acest element lipseєte cu desгvвrєire.
Cercetarea sociologicг juridicг оmbrгюiєeazг fгrг discriminгri ambele forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vieюii sociale. Prin metode care-i rгmвn specifice (observaюia, sondajul de opinie, ancheta sociologicг, chestionarul, interviul), sociologia juridicг оmbrгюiєeazг urmгtoarele domenii:
Domeniul creгrii dreptului;
Domeniul cunoaєterii legilor de cгtre cetгюeni єi organele de stat;
Domeniul poziюiei subiecюilor raporturilor sociale faюг de reglementгrile juridice оn vigoare;
Domeniul cercetгrii cauzelor concrete ale оncгlcгrii dreptului;
Domeniul limitelor reglementгrii juridice, al raportului dintre sfera reglementгrilor juridice єi extrajuridice, a formelor juridice єi metajuridice de influenюare a conduitei cetгюeneєti.
Оntre temele de cercetare sociologicг juridicг se оntвlnesc:
Documentгri solicitate de organe cu competenюe normative;
Investigaюii cu caracter de expertizг legalг;
Investigaюii privind modul de administrare a justiюiei;
Cunoaєterea legii;
Investigaюii privind desfгєurarea procesului de reintegrare socialг a persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.
Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-єi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг єi оn ce proporюie legea оєi gгseєte suport din partea sentimentului juridic comun.
Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercetгrilor care au stat la baza unor mгsuri legislativ-statale, cum ar fi legislaюia єi vвrsta adolescenюei, conceptul de fapte antisocialг, strategia activitгюii de cunoaєtere a legilor etc. Iatг spre exemplu, оn problematica autoritгюii pгrinteєti, оntr-o anchetг socio-juridicг mai veche desfгєuratг оn SUA, cercetгtorii єi-au propus studierea urmгtoarelor aspecte:
Coincidenюele єi necoincidenюele оntre reglementarea autoritгюii pгrinteєti єi sentimentele juridice ale societгюii;
Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;
Analiza importanюei unor factori de stratificare a opiniilor оn aceastг materie – vвrsta, veniturile, sexul, pregгtirea etc., оn ce mгsurг rezultatele cercetгrii sociologice condiюioneazг oportunitatea unor reglementгri juridice.
Rezultatele cercetгrilor au scos la ivealг, cг оn numai cinci din chestiunile studiate s-a observat o coincidenюг a reglementгrilor de drept cu sentimentele celor chestionaюi. Оntrebгrile puse au fost de tipul: pгrinюii au dreptul sг controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta minimг pentru оncheierea cгsгtoriei?
Ancheta a scos la ivealг, printre alte concluzii, o lacunг a reglementгrii legale: inexistenюa unor dispoziюii privitoare la vвrsta adolescenюei. Sociologia єi psihologia opereazг o distincюie оn evoluюia tвnгrului, vorbind de adolescenюг ca perioadг imediat premergгtoare celei de maturitate psihicг (chiar cuvвntul vine de la adolesco – ere – a creєte, a cгpгta puteri, a se maturiza).
Adolescenюa este stadiul оncepвnd cu procesul maturizгrii sexuale, єi sfвrєind odatг cu apropierea maturitгюii (biopsihice). Оn general perioada se situeazг оntre anii 12/13 – 18/19. Deєi existг оn sociologie asemenea delimitгri, dreptul nu considerг vвrsta respectivг ca o etapг
Оn forma sa embrionarг, concepюia asupra necesitгюii dreptului comparat apare la оnceputul sec. XX, cвnd se avanseazг єi primele teze ale unei forme metodologice universale de studiere a dreptului. Оn continuare, literatura juridicг s-a оmbogгюit sensibil cu lucrгri ce au pus bazele nu numai, unei metode a dreptului comparat, ci chiar a єtiinюei autonome a dreptului comparat.
Єtiinюa dreptului comparat a fixat deja anumite reguli, care prezintг utilizarea metodei comparative оn drept. Observarea riguroasг a acestor reguli asigurг succesul metodei, conferindu-i caracterul єtiinюific indispensabil.
1. Prima regulг a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil. Оn cadrul acestei reguli va trebui sг se constate, mai оntвi, dacг sistemele comparate aparюin aceluiaєi tip istoric de drept sau aparюin unor sisteme istorice de drept diferite. Dacг sistemele de drept din care fac parte instituюiile comparate sunt – ideologic vorbind – antagoniste, este evident cг procedeul comparaюiei nu poate fi relevat decвt sub aspectul stabilirii diferenюelor.
Iatг, spre exemplu, dacг am dori sг comparгm reglementarea instituюiei proprietгюii оn familia dreptului romano-germanic (din care face parte sistemul nostru de drept) єi familia dreptului musulman, vom utiliza analiza de contrast (comparaюie contrastantг). Instituюiile fiind evident deosebite, nu va fi realizatг o juxtapunere a acestora, iar rezultatele vor fi prea puюin accentuate. Spre exemplu, оn dreptul musulman se afla teoria teocraticг, potrivit cгreia оntregul pгmвnt aparюine lui Alah єi trimisul sгu Mahomed. Proprietarul suprem al pгmвntului islamic este Califul – reprezentant єi continuator al profetului.
Proprietatea este permanentг, neexistвnd instituюia prescripюiei. Modurile de dobвndire a proprietгюii sunt, de asemenea deosebite, deosebite de cele din dreptul romano-germanic. Diferenюele sensibile existг єi оn legгturг cu figura juridicг a altor instituюii. Spre exemplu, dreptul musulman reglementeazг оntru-n mod aparte instituюia cгsгtoriei. Dacг doctrina considerг de origine divinг, dreptul musulman o trece оn rвndul tranzacюiilor civile (un contract fгcut оn vederea “dreptului de a te bucura de o femeie”, drept recunoscut, evident, numai bгrbatului). Condiюiile de validitate ale contractului sunt:
Consimюгmвntul pгrinюilor;
Prezenюa a doi martori;
Constituirea unei date ( zestre );
Absenюa oricгrui impediment ( dificultгюi ).
Logodna este un uzaj constant, fiind un preludiu al cгsгtoriei, constвnd din declaraюia pretendentului єi datinile privind оncheierea єi desfacerea cгsгtoriei.
Asemenea date, pe care le furnizeazг studiul comparatist sunt de naturг a aduce informaюii preюioase оn legгturг cu reglementгrile din sisteme de drept diferite, chiar dacг nu vor putea fi sesizate similitudini sau juxtapuneri de reglementгri оntre instituюia din sistemul nostru legal єi cele din sistemul susnumit.
2. O altг regulг a metodei comparative obligг sг se considere termenii supuєi comparaюiei оn conexiunile lor reale, оn contextul social, politic, cultural din care au rezultat. De aici, necesitatea ca оn procesul de comparare sг se plece de la cunoaєterea principiilor de drept єi regularitгюiilor care comanndг sistemele de drept comparate.
Luarea оn discuюie a principiilor – pe lвngг compararea instituюiei єi normelor – se impune pentru a mгri potenюialul єtiinюific al cercetгrii comparate єi pentru a preveni un eventual fragmentarism empiric.
3. Trebuie cercetat apoi sistemul izvoarelor dreptului, care oferг imaginea poziюiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi, cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul.
“Comparatismul care dovedeєte sг stabileascг acel comparandum, care este norma aplicabilг оn mod real, va trebui sг юinг seama de ierarhia acestor izvoare, de raporturile reale de forюг juridicг dintre ele, de modul оn care se completeazг reciproc.”
4. Оn sfвrєit, оn aprecierea termenului de comparat se юine seama nu numai de sensul iniюial al normei, ci єi de evoluюia acestuia оn timp, оn procesul aplicгrii normei. Оn acest proces – єi mai ales cвnd textul supravieюuieєte unor perioade social istorice diferite, forma iniюialг a regulii de conduitг poate evolua оntr-atвt, оncвt sensul normei apare complet diferit.
Comparatismul va trebui оn acest caz sг apeleze la literatura de specialitate, sг cerceteze starea moravurilor єi influenюa tradiюiilor.
Funcюiile dreptului comparat nu pot fi disociate de funcюiile generale ale Teoriei dreptului (cognitivг, criticг, practic-aplicativг). Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice єi clasificгrilor, оn procesul de legiferare, metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt єi cele specifice. Combгtвnd оn principiu preluarea mecanicг a unor instituюii єi reglementгri juridice dintr-o юarг la alta, ca єi considerarea unora drept modele de urmat оn alte югri, metoda comparatг aratг calea realistг de folosire a experienюei legislative єi juridice, оmbogгюirea reciprocг a sistemelor juridice din diferite югri єtiut fiindcг orice reglementare juridicг trebuie sг izvorascг єi sг rгspundг оn primul rвnd nevoilor naюionale, specificului єi particularitгюilor югrii respective, iar pentru gгsirea soluюiilor optime va studia, evident єi, experienюa altor sisteme de drept.
Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг єi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul єtiinюelor juridice dreptul comparat (єtiinюa dreptului comparat), de crearea оn numeroase югri a unor catedre єi instituюii de drept comparat, inclusiv a unor instituюii internaюionale cum este Academia Internaюionalг de Drept Comparat cu sediul la Paris.
D. Metoda sociologicг
Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaєterea realitгюii juridice.
Existenюa dreptului este intim legatг de viaюa socialг. S-ar putea spune cг aceastг legгturг se cristalizeazг оn raporturi mai directe decвt celea ale moralei, spre exemplu, toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale (evident, nu toate fenomenele sociale sunt fenomene juridice). Dacг moralitatea nu poate fi nici ea detaєatг de cadrul social оn schimb ea nu se sprijinг pe “agenюi”specializaюi spre a o apгra, iar exerciюiul sгu poate fi la fel de bine individual, cвt єi colectiv.
Dreptul, dimpotrivг, oricare ar fi formele єi genurile sale, este totdeauna fondat pe recunoaєterea colectivг fгrг de care nu s-ar putea stabili acea corespondenюг оntre obligaюiile unora єi pretenюiile altora. Cu alte cuvinte dreptul este social prin vocaюie єi prin conюinut.
Juriєtii au privit dintotdeauna instrumentul lor de lucru – legea ca pe o realitate cu o incontestabilг оncгrcгturг social-umanг (“iubi societas ibi jus” – spuneau romanii). Preocupгri оn direcюia stabilirii legгturii dreptului cu mediul оnconjurгtor оntвlnim din cele mai vechi timpuri. Єi Aristotel єi Platon, Cicero, Hobbes, Hugo Groюius etc. Au fost preocupaюi de a stabili o posibilг corespondenюг a legilor оn lumea оnconjurгtoare. Montesquieu concepea chiar “ spiritul legilor ” оn relaюiile dintre oameni єi dintre aceєtea єi mediul оnconjurгtor, definind legile ca raporturi necesare decurgвnd din natura lucrurilor.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o metodг sociologicг оn studiul dreptului de la оnceputul acestui secol. Sociologia ca atare, оєi leagг оnceputurile de mijlocul secolului trecut. Ca єtiinюг a societгюii, a formelor de coexistenюг socialг, sociologia debuteazг prin a afiєa serioase rezerve faюг de єtiinюa dreptului.
Оntвlnirea dintre sociologie єi drept s-a petrecut оn condiюiile оn care, la o sutг de ani de al apariюia, la 1804, a Codului civil francez s-a constatat o anumitг rгmвnere оn urmг a legilor faюг de evoluюia societгюii, o anumitг “оntвrziere culturalг” a dreptului. Aceasta nu mai putea da оntotdeauna soluюii operative aspectelor noi pe care viaюa le ridica. Dreptul se afla “оn оntвrziere faюг de fapte”, el оncepea sг-єi dezvгluie limitele.
Se apeleazг єi la sociologie, cercetвndu-se, dincolo de hotarele – sacre pвnг atunci – ale normei juridice, mediu social care condiюioneazг dreptul. Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social – єi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei єi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind єtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social.
Sociologii au recunoscut оn preocupгrile strгvechi ale dreptului elemente importante de sociologie juridicг. Ei au constatat, astfel, cг dintre toate fenomenele sociale (spirituale, morale, religioase etc.) fenomenul juridic se impune cu precгdere ca fiind cel mai caracteristic din punct de vedere social.
Fгcвnd eforturi pentru a ieєi din tiparele pozitivismului, єtiinюa dreptului acordг la rвndu-i, o tot mai mare atenюie cercetгrii legгturii dreptului cu mediul exterior. Оntrebгrile juriєtilor bazate pe “quid juris” єi cele ale sociologilor bazate pe “quid facti” оncep sг-єi gгseascг temeiuri de apropiere.
Specialistul оn drept public, profesorul francez Maurice Haurion remarca faptul cг “ puюina sociologie te оndepгrteazг de drept, iar multa sociologie te readuce la el”. Оn replicг, sociologul francez – jurist la origine – George Gurvitch completa (peste timp) “puюin drept te оndepгrteazг de sociologie, iar mai mult drept te readuce la ea”.
Cel care pune bazele cercetгrii sociologice a dreptului este juristul german Eugen Erlich prin lucrarea sa “ Bazele sociologiei dreptului ”, apгrutг оn 1913.
Erlich, adept al “liberului drept” fundamenteazг necesitatea unei cercetгri mai cuprinzгtoare a realitгюii juridice, care nu se poate reduce la stadiul normelor єi instituюiilor juridice, fiind necesare cercetгri оn plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn evidenюг “dreptul viu”.
Оn continuare cercetarea sociologicг juridicг ia amploare, contribuind la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg Simmel є. a., cвt єi juriєti bine cunoscuюi, spre exemplu Rudolf Stammler, Renato Treves, Jean Carbonier etc.
Cercetгrile sociologice juridice dau o perspectivг nouг studiului realitгюii juridice, ca realitate socialг, verificвnd modul оn care societatea influenюeazг dreptul єi suportг, la rвndu-i influenюa din partea acestuia. Acelaєi obiect (dreptul) pe care єtiinюele juridice оl studiazг din interior, sociologia juridicг a dreptului pune оn luminг faptul cг оntre fenomenele sociale existг unele care au un caracter juridic deosebit – legile, activitatea jurisdicюionalг, activitatea administrativг, denumite uneori єi fenomene juridice primare, оntrucвt trгsгtura lor evident juridicг le face sг se identifice cu dreptul оn acelaєi timp оnsг existг єi fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai puюin evident – responsabilitatea socialг, statutul єi rolul individului etc., - deєi nu se poate afirma cг acest element lipseєte cu desгvвrєire.
Cercetarea sociologicг juridicг оmbrгюiєeazг fгrг discriminгri ambele forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vieюii sociale. Prin metode care-i rгmвn specifice (observaюia, sondajul de opinie, ancheta sociologicг, chestionarul, interviul), sociologia juridicг оmbrгюiєeazг urmгtoarele domenii:
Domeniul creгrii dreptului;
Domeniul cunoaєterii legilor de cгtre cetгюeni єi organele de stat;
Domeniul poziюiei subiecюilor raporturilor sociale faюг de reglementгrile juridice оn vigoare;
Domeniul cercetгrii cauzelor concrete ale оncгlcгrii dreptului;
Domeniul limitelor reglementгrii juridice, al raportului dintre sfera reglementгrilor juridice єi extrajuridice, a formelor juridice єi metajuridice de influenюare a conduitei cetгюeneєti.
Оntre temele de cercetare sociologicг juridicг se оntвlnesc:
Documentгri solicitate de organe cu competenюe normative;
Investigaюii cu caracter de expertizг legalг;
Investigaюii privind modul de administrare a justiюiei;
Cunoaєterea legii;
Investigaюii privind desfгєurarea procesului de reintegrare socialг a persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.
Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-єi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг єi оn ce proporюie legea оєi gгseєte suport din partea sentimentului juridic comun.
Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercetгrilor care au stat la baza unor mгsuri legislativ-statale, cum ar fi legislaюia єi vвrsta adolescenюei, conceptul de fapte antisocialг, strategia activitгюii de cunoaєtere a legilor etc. Iatг spre exemplu, оn problematica autoritгюii pгrinteєti, оntr-o anchetг socio-juridicг mai veche desfгєuratг оn SUA, cercetгtorii єi-au propus studierea urmгtoarelor aspecte:
Coincidenюele єi necoincidenюele оntre reglementarea autoritгюii pгrinteєti єi sentimentele juridice ale societгюii;
Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;
Analiza importanюei unor factori de stratificare a opiniilor оn aceastг materie – vвrsta, veniturile, sexul, pregгtirea etc., оn ce mгsurг rezultatele cercetгrii sociologice condiюioneazг oportunitatea unor reglementгri juridice.
Rezultatele cercetгrilor au scos la ivealг, cг оn numai cinci din chestiunile studiate s-a observat o coincidenюг a reglementгrilor de drept cu sentimentele celor chestionaюi. Оntrebгrile puse au fost de tipul: pгrinюii au dreptul sг controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta minimг pentru оncheierea cгsгtoriei?
Ancheta a scos la ivealг, printre alte concluzii, o lacunг a reglementгrii legale: inexistenюa unor dispoziюii privitoare la vвrsta adolescenюei. Sociologia єi psihologia opereazг o distincюie оn evoluюia tвnгrului, vorbind de adolescenюг ca perioadг imediat premergгtoare celei de maturitate psihicг (chiar cuvвntul vine de la adolesco – ere – a creєte, a cгpгta puteri, a se maturiza).
Adolescenюa este stadiul оncepвnd cu procesul maturizгrii sexuale, єi sfвrєind odatг cu apropierea maturitгюii (biopsihice). Оn general perioada se situeazг оntre anii 12/13 – 18/19. Deєi existг оn sociologie asemenea delimitгri, dreptul nu considerг vвrsta respectivг ca o etapг
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.),
обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus.
Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.