Introducere /на латыни/

a dreptului. Aceasta nu eliminг оnsг posibilitatea ca єi celelalte ramuri ale єtiinюei dreptului sг-єi aducг contribuюia la perfecюionarea metodologiei juridice оn domeniul lor de investigaюii.


Noюiunea metodologiei juridice

Єtiinюa dreptului оєi afirmг statutul epistemologic printr-o preocupare constantг єi veche pentru perfecюionarea mijloacelor gвndirii obiectului sгu.
Оn ultimul timp, aceastг preocupare este concentratг оn cadrul teoriei єi sociologiei juridice.
Preocupгri de definire a metodologiei juridice єi de analizг a metodelor cercetгrii єtiinюifice a dreptului sunt prezente оn literatura juridicг. Aєa cum s-a reюinut оntr-un єir de lucrгri, metodologia juridicг, poate sг aparг ca o єtiinюг despre єtiinюa dreptului, care dezvгluie aspecte din cele mai importante єi pasionante, cum ar fi: modul cum lucreazг omul de єtiinюг, regulile єtiinюei dreptului, caracterul sгu.
Оn ce ne priveєte definim metodologia juridicг ca sistem al acelor factori de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferite metode оn procesul cunoaєterii fenomenului juridic.
Factorii de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode sunt оn acest caz principiile, normele sau criteriile metodologice, ele formeazг conюinutul metodologiei juridice.
Raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferitele metode, fie оnainte, fie оn timpul, fie dupг оncheierea actului de cercetare єtiinюificг alcгtuiesc obiectul metodologiei juridice. Acest obiect nu-l formeazг deci metodele оn sine, ci raporturile multiple dintre acestea.
Оntrucвt metodele diferг ca grad de abstractizare, ca arie de aplicare, ca grad al preciziei pe care o pot oferi cercetгrii єtiinюifice, se justificг dezvoltarea unei metodologii juridice, ca un ansamblu de norme de selectare, de cooperare єi apreciere a avantajelor єi, eventual, dezavantajului aplicгrii diverselor metode.
Este de remarcat єi faptul cг analiza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea оn nici un fel un “clasament valoric”, оn sensul cг nu poate fi absolutizatг valoarea uneia оn raport cu alta. Totodatг trebuie combгtut extremismul metodologic. Se impune o strвnsг colaborare, o combinare a metodelor de cercetare оntrucвt fiecare are vocaюia de a sesiza universalul.


Metodele cercetгrii єtiinюifice juridice

A. Metoda logicг

Cunoaєterea pe cale deductivг pleacг єi оn drept de la premisa cг nu se poate dovedi deductiv nimic decвt pornind de la principii anterioare. Existг pentru deducюie un ananke stenai – inducюia, єi prin urmare, experienюa.
        Conceptele matematice – scrie Wundt – rezultг din raportul abstract ale formelor intuiюiei єi reduc оntotdeauna la elementele de cea mai simplг formг intuitivг. Jurisprudenюa scoate scoate conceptele ei din relaюiile cele mai complicate ale comerюului uman єi ale comportamentului arbitrar. Astfel matematic este dupг natura problemei cea mai simplг din toate єtiinюele, iar jurisprudenюa, cea mai complicatг.
        Deducюia оn drept este оn оntregime dominatг de silogismele de subsumare. Nu оntвmplгtor, Ath. Joja considerг cг “tehnica juridicг єi retorica sunt o altг obвrєie a logicii”.
        S-a discutat оndelung оn legгturг cu existenюa logicii juridice ca o logicг raюionalг. Оn literatura de specialitate din юara noastrг, puntctul de vedere asupra poziюiei logicii оn sistemul єtiinюelor logicii juridice, оn sistemul єtiinюelor logicii au diferit. Astfel, profesorul Gheorghe Enescu considerг cг existг o logicг judiciarг оn cadrul logicilor normative, iar profesorul Petru Botezat recunoaєte aportul dreptului la construirea teoriei argumentгrii. Оn general se are оn vedere utilizarea regulilor оn activitatea practicг de realizare a dreptului (logica juridicг) єi mai puюin ca un domeniu distinct de aplicare a logicii оn procesul specific de cunoaєtere juridicг, ca o dialecticг a gвndirii juridice, a logicii actului de creaюie оn drept.
        Indiferent de poziюiile exprimate considerгm cг principiile logicii formale nu se transpun mutais mutandis оn domeniul juridic. Ele capгtг o expresie specificг оn drept. Exprimвnd o asemenea calitate, Kalimowski, defineєte astfel logica juridicг: “ Studiul gвndirii juridice discursive оn toatг оntinderea acestuia adicг оn toate operaюiile ei intelectuale pe care le efectueazг оn elaborarea, interpretarea єi aplicarea dreptului (G. Kalimowski, De la specificite de la logique citat de Gh. Mihai “Elemente constructive de argumentare juridicг, Academia Bucureєti , 1982, p. 21)
        Avвnd оn vedere modul оn care acюioneazг norma juridicг asupra comportamentului uman (prin impunerea unei conduite – a face sau a nu face ceva – prin permiterea unei conduite, prin recomandare sau prin stimulare unui gen de conduitг, din punct de vedere al logicii deontice, s-ar putea formula urmгtoarea schemг deonticг a funcюionгrii normei:
conюinut


a sг оntreprindг acюiunea…. P.

Schemг conceputг de Gh von Wright оn: Normг єi acюiune
        Aplicaюiile logicii nu pot rгmвne doar la nivelul logicii deontice. Aєa cum se subliniazг оntr-o lucrare relativ recentг: “… fгrг a respinge cвtuєi de puюin cuceririle logicii deontice єi importanюa practicг a acestor cuceriri оntr-o mai umanг comcretizare a nobilelor idei ale justiюiei considerгm cг teoria argumentгrii se poate construi ca parte a logicii juridice…” (Gh. Mihai “Elemente constructive de argumentare juridicг)
        Оncг la оnceputul secolului se considerг cг pentru a interpreta dreptul sau pentru a construi un sistem de cunoєtinюe bazat pe categorii єi concepюii funcюionale, trebuie sг se aplice metoda clasicг a jurisconsulюilor. “ aceastг metodг – noteazг Larnande – se compune din inducюie єi deducюie єi constituie оn mod esenюial din cercetгri ce trebuie efectuate asupra constituюiilor, a acordurilor, a legilor, precum єi a deciziilor juridice єi a practicii ” . Ulterior, utilizarea instrumentelor logice a privit nu numai analiza construcюiei tehnice a dreptului – cea care pune оn luminг virtuюile, teoretice ale unui sistem de drept - , dar єi finalitгюile pe care le urmгreєte єi valorii pe care le ocroteєte sistemul respectiv. Aceastг extindere a оntrebuinюгrii metodei a legat-o mai strвns de celelalte metode, a implicat-o оn “defriєarea” unor zone de cunoaєtere ignorate pвnг atunci.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
        Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate єtiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeєte оnsгєi faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
        Dreptul este o єtiinюг nu exclusiv – deductivг. Atвt оn construcюiile sale teoretice, cвt єi оn practica juridicг, necesitatea argumentгrii se prezintг ca o cerinюг sine qua non ( de la sine ). Cunoaєterea pe cale deductivг pleacг єi оn drept de la premisa, cг nu se poate dovedi deductiv nimic de cвt pornind de la principii anterioare.
        Metoda logicг este de largг utilitate оn orice act de gвndire єtiinюificг. Оn drept ea este o totalitate de procedee єi operaюiuni metodologice єi gnoseologice specifice, prin care se creeazг posibilitatea surprinderii structurii єi dinamicii raporturilor necesare оntre diferite componente ale sistemului juridic al unei societгюi.
        Ca єtiinюг eminamente sistematicг, dreptul se apropie considerabil de matematicг, astfel cг cineva a putut defini dreptul ca o “matematicг a єtiinюelor sociale”. O asemenea apropiere este posibilг datoritг caracterului pregnant logic al dreptului.
        Obiectul lor fiind deosebit, matematica єi dreptul au puncte comune sub aspectul formei, deducвnd din necesitatea stringentг a formei єi formгrii ipotezelor. O normг proceduralг de drept obligг pe acela care face o afirmaюie оn faюa instanюei s-o dovedeascг, stabilind єi reguli ce alcгtuiesc tehnica dovezii.
        Dacг єtiinюa оnseamnг folosirea sistematicг a puterii intelectuale umane pentru producerea cunoaєterii, єtiinюa dreptului оєi propune sг expunг tematic єi sг analizeze logic dreptul, оn aєa fel оncвt acesta – ca actor de “ programare ” a libertгюii de acюiune a oamenilor – sг constituie un tot coerent, care sг nu contrazicг prin contradicюii anterioare.
        Juristului – omului de єtiinюг єi practicianului – оi este necesar єi util оntregul aparat al logicii. Am putea chiar afirma cг existг o adevгratг pasiune de drept pentru conceptele logicii formale. Aceasta se explicг prin simplitatea rezolvгrii problemelor de gвndire sau celor de practicг, se crede adesea cг este suficient sг stгpвneєti formele єi perceptele gвndirii logice pentru ca succesul sг fie asigurat.



B. Metoda istoricг

Potrivit metodei istorice єtiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva єi evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma єi funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, єtiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului єi югrii respective.
Metoda istoricг se оmpleteєte strвns cu istoria dezvoltгrii sociale. Pentru juriєti este extrem de importantг dezvoltarea sensului evenimentelor trecute. Оn fiecare lege sunt sintetizate necesitгюi reale ale vieюii, se exprimг o anumitг stare a moravurilor. Pentru acest motiv, cunoaєterea reglementгrilor єi formelor de drept, costituie un important document єi pentru istorie.
Legea celor 12 Table, care a rezistat – cu mici modificгri – timp de peste zece secole, vastг operг legislativг a lui Iustinian (Codul, Digestele, Institutele, Novelele), Codul lui Manu оn India etc., sunt monumente juridice, dar оn egalг mгsurг, acestea dau dovadг evoluюiei istorice.
Оn оndelungata istorie a poporului nostru, formele dreptului vechi fac spiritul umanist al setei de dreptate єi adevгr care au caracterizat acest popor – urmaєii celor mai drepюi єi mai viteji dintre traci, cum оi caracterizeazг Herodot pe geto-daci.
Оn constituюia poporului (єi оn cercetгrile de istorie), legea югrii sau obiceiului pгmвntului erau socotite ca un “ drept vechi ”, o datinг din bгtrвni, provenind din timpuri “ de dinainte “, de la formarea югrii sau mai оncolo. Mai tвrziu оn dreptul feudal scris (Pravila lui Vasile Lupu, Pravila lui Matei Basarab etc.), sunt cuprinse noi reglementгri, care oglindesc schimbгrile petrecute оn viaюa economicг, politicг, culturalг a югrilor romвne.
Оn general dreptul urmeazг firul evoluюiei sociale, оn el reflectвndu-se nivelul dezvoltгrii culturale a unei societгюi. Valoarea creaюiei juridice a diferitor popoare єi din diferite epoci istorice se integreazг оn mod nemijlocit оn cultura poporului єi epocii respective, contribuie єi, оn acelaєi timp, de nivelul acestei culturi.
Pentru cunoaєterea sistemelor de drept sunt extrem de utile juristului concluziile istoricului, aєa cum єi istoricii trebuie sг se aplece asupra documentului juridic. Orice istorie trebuie sг-єi propunг ca scop aflarea єi dovedirea adevгrului оn faptele omeneєti. Ideea dreptului strгbate de la un capгt la altul istoria.
Viaюa lгuntricг a popoarelor nu poate fi bine оnюeleasг fгrг cercetarea aєezгmintelor lor, care se оntemeiazг pe reglementгri єi raporturi juridice, astfel cг un mare istoric francez a putut conchide: “ Orice jurisconsult trebuie sг fie istoric єi fiecare istoric trebuie sг fie jurisconsult ”. Pentru cг “ ce sunt toate frгmвntгrile popoarelor – continua Xenopol - decвt nгzuinюa de a realiza ideea dreptului sau de a apгra aceastг idee atвt оn relaюiile dintre popoare, cвt єi оn acele dintre clasele sociale ” .
Istoria cuprinde toate genurile de manifestгri, deci єi pe cele juridice. Ca єtiinюг, ea este un mod de explicare a lumii (anume, a modului succesiv), iar aceastг explicaюie o realizeazг utilizвnd metoda interferenюei, prin care se urmгreєte sг se stabileascг adevгruri individuale, dinainte cunoscute.
Apelвnd la istorie, dreptul оєi aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa; cunoscвnd formele suprapuse de drept, istoria оєi procurг statornice modalitгюi de atestare documentarг. Teoria generalг a dreptului єi єtiinюele particulare (єtiinюe juridice de ramurг), abordeazг de fiecare datг dimensiunea istoricг a conceptelor єi categoriilor cu care opereazг. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice єtiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreєte evoluюia, configuraюia, funcюiile etc. Teoria dreptului opereazг cu categoria de tip a dreptului, cu cea de bazin de civilizaюie juridicг, plecвnd de la datele de cunoaєtere oferite de єtiinюa istoriei.
Originea єi apariюia statului nu pot fi studiate fгrг sг se porneascг de la punctele de vedere afirmate оn istorie. Uneori pe baza unor date istorice se realizeazг reconstituirea fizionomiei unor instituюii ale dreptului, acюiune ce permite o analizг retrospectivг cu largi implicaюii оn оnюelegerea poziюiei respectivelor instituюii оn dreptul actual.


C. Metoda comparativг

Logica defineєte comparaюia ca pe o operaюie ce urmгreєte constatarea unor elemente identice sau divergente la douг fenomene. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor єi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Aceastг acюiune a determinat chiar оn unele sisteme de оnvгюгmвnt juridic recunoaєterea existenюei unei ramuri єtiinюifice – єtiinюa dreptului comparat. Extinderea metodei dreptului comparat este impusг azi оn mod esenюial de sporirea fгrг precedent a legгturilor statelor, de creєterea volumului contractelor economice єi sociale, urmare a amplificгrii interdependenюelor оn
Если Вам нужна помощь с академической работой (курсовая, контрольная, диплом, реферат и т.д.), обратитесь к нашим специалистам. Более 90000 специалистов готовы Вам помочь.
Бесплатные корректировки и доработки. Бесплатная оценка стоимости работы.

Поможем написать работу на аналогичную тему

Получить выполненную работу или консультацию специалиста по вашему учебному проекту
Нужна помощь в написании работы?
Мы - биржа профессиональных авторов (преподавателей и доцентов вузов). Пишем статьи РИНЦ, ВАК, Scopus. Помогаем в публикации. Правки вносим бесплатно.

Похожие рефераты: